Selena Gomez se retrage din muzică! Ce va face în continuare

10 Mart. 2021, 17:04
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
10 Mart. 2021, 17:04 // Slider //  MD Bani
Selena Gomez se gândește să renunțe la cariera sa muzicală. Aceasta se va concentra mai mult pe actorie și producție, deoarece se simte subapreciată ca artistă. Hitmaker-ul „Come & Get It” se simte atacată de critici, deoarece talentele sale din studioul de înregistrare nu par niciodată a fi „suficiente” pentru unii.

„Este greu să continui să faci muzică atunci când oamenii nu te iau în serios”, a spus Gomez pentru revista Vogue.

„Cred că există o mulțime de oameni care se bucură de muzica mea și pentru acest lucru le sunt extrem de recunoscătoare. De fapt pentru acești oameni continui să o mai fac. Data viitoare când voi face un album va fi diferit. Vreau să dau muzicii o ultimă încercare”.

Selena Gomez și-a făcut apariția în filme precum „The Dead Don’t Die”, „A Rainy Day in New York” și „Dolittle”. Ea a avut rolul de producător în „13 Reasons Why” și de asemenea va juca în episoadele „Only Murders in the Building”, prin urmare cariera ei la Hollywood abia începe.

„Abia aștept momentul când mă va remarca vreun regizor, va vedea că sunt capabilă să fac ceva ce nu s-a văzut vreodată”.

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!