Semnal de alarmă: ”Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008”

Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008, dacă nu vor fi introduse reglementări dure, a declarat viceguvernatorul Băncii Angliei responsabil cu stabilitatea financiară, Jon Cunliffe, transmite Reuters, citat de business24.ro.

Cunliffe a comparat ritmul de creştere a pieţei criptoactivelor, de la 16 miliarde de dolari în urmă cu cinci ani la 2.300 de miliarde de dolari în prezent, cu piaţa ipotecilor subprime de 1.200 de miliarde de dolari în 2008, scrie .

”Când ceva din sistemul financiar creşte foarte rapid şi într-un spaţiu care este nereglementat în mare parte, atunci autorităţile care să ocupă de stabilitatea financiară trebuie să fie atente”, a spus acesta.

Cunliffe a recunoscut că guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacţioneze exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind ”periculoase” pentru simplul fapt că sunt diferite. El a notat şi că tehnologiile crypto oferă o perspectivă de ”îmbunătăţiri radicale” a serviciilor financiare.

Cu toate acestea, Cunliffe a spus că, deşi riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân deocamdată limitate, aplicaţiile actuale pentru criptoactive implică un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară pentru că majoritatea ”nu au o valoare intrinsecă şi sunt vulnerabile la corecţii majore ale preţurilor”.

Bitcoin şi etherum, cel mai valoroase criptomonede, au scăzut în acest an cu peste 30%, înainte de a-şi reveni, iar de la crearea lor au dovedit că sunt foarte instabile.

#cripto #alarma #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.