Semnal de alarmă: ”Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008”

Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008, dacă nu vor fi introduse reglementări dure, a declarat viceguvernatorul Băncii Angliei responsabil cu stabilitatea financiară, Jon Cunliffe, transmite Reuters, citat de business24.ro.

Cunliffe a comparat ritmul de creştere a pieţei criptoactivelor, de la 16 miliarde de dolari în urmă cu cinci ani la 2.300 de miliarde de dolari în prezent, cu piaţa ipotecilor subprime de 1.200 de miliarde de dolari în 2008, scrie .

”Când ceva din sistemul financiar creşte foarte rapid şi într-un spaţiu care este nereglementat în mare parte, atunci autorităţile care să ocupă de stabilitatea financiară trebuie să fie atente”, a spus acesta.

Cunliffe a recunoscut că guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacţioneze exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind ”periculoase” pentru simplul fapt că sunt diferite. El a notat şi că tehnologiile crypto oferă o perspectivă de ”îmbunătăţiri radicale” a serviciilor financiare.

Cu toate acestea, Cunliffe a spus că, deşi riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân deocamdată limitate, aplicaţiile actuale pentru criptoactive implică un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară pentru că majoritatea ”nu au o valoare intrinsecă şi sunt vulnerabile la corecţii majore ale preţurilor”.

Bitcoin şi etherum, cel mai valoroase criptomonede, au scăzut în acest an cu peste 30%, înainte de a-şi reveni, iar de la crearea lor au dovedit că sunt foarte instabile.

#cripto #alarma #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.