Semnal de alarmă: ”Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008”

Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008, dacă nu vor fi introduse reglementări dure, a declarat viceguvernatorul Băncii Angliei responsabil cu stabilitatea financiară, Jon Cunliffe, transmite Reuters, citat de business24.ro.

Cunliffe a comparat ritmul de creştere a pieţei criptoactivelor, de la 16 miliarde de dolari în urmă cu cinci ani la 2.300 de miliarde de dolari în prezent, cu piaţa ipotecilor subprime de 1.200 de miliarde de dolari în 2008, scrie .

”Când ceva din sistemul financiar creşte foarte rapid şi într-un spaţiu care este nereglementat în mare parte, atunci autorităţile care să ocupă de stabilitatea financiară trebuie să fie atente”, a spus acesta.

Cunliffe a recunoscut că guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacţioneze exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind ”periculoase” pentru simplul fapt că sunt diferite. El a notat şi că tehnologiile crypto oferă o perspectivă de ”îmbunătăţiri radicale” a serviciilor financiare.

Cu toate acestea, Cunliffe a spus că, deşi riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân deocamdată limitate, aplicaţiile actuale pentru criptoactive implică un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară pentru că majoritatea ”nu au o valoare intrinsecă şi sunt vulnerabile la corecţii majore ale preţurilor”.

Bitcoin şi etherum, cel mai valoroase criptomonede, au scăzut în acest an cu peste 30%, înainte de a-şi reveni, iar de la crearea lor au dovedit că sunt foarte instabile.

#cripto #alarma #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră rusă „Lukoil” va fi nevoită să vândă toate activele pe care le deține în Republica Moldova, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă Moldova.

„Practic, nu au de ales. În caz contrar, tranzacțiile vor fi blocate”, a spus ministrul, care a răspuns la întrebarea dacă Lukoil ar putea refuza să-și vândă afacerile din Moldova.

Potrivit lui Junghietu, Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă va expropria complexul de alimentare cu combustibil al Aeroportului Internațional Chișinău, chiar dacă negocierile pentru achiziționarea acestuia nu au fost finalizate.

Ministrul a precizat că Lukoil nu opune rezistență procesului de transfer al activelor: „Nu am observat rezistență clară sau tergiversări intenționate. Compania cooperează pentru a finaliza procesul”, a spus Dorin Junghietu.

Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a inclus Lukoil, Rosneft și alte 34 de companii afiliate într-un nou pachet de sancțiuni. La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că aceste sancțiuni nu vor afecta Rusia, care ar avea deja un „imunitate stabilă” față de restricțiile occidentale.

Inițial, după anunțul SUA, Guvernul Moldovei declarase că va cumpăra complexul de alimentare cu combustibil al aeroportului pentru a asigura funcționarea fără întreruperi a principalei porți aeriene a țării și a început negocieri privind prețul. Ulterior însă, autoritățile au renunțat la această opțiune, optând pentru preluarea prin expropriere.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține aproximativ 110 din cele circa 570 de benzinării active din Republica Moldova. Compania „Lukoil-Moldova” este unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori angro de produse petroliere din țară, având un rol semnificativ pe piața carburanților.