Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a descoperit nereguli în dosarele de pensionare pentru limită de vârstă stabilite în anul 2024, în urma unui audit efectuat asupra sistemului public de asigurări sociale. Conform raportului, în 2024 au fost stabilite 21.720 de pensii noi, cu valori lunare ce variază între 1.848 lei și peste 100.000 lei.

Auditorii au analizat un eșantion de 83 de dosare și au constatat diferențe semnificative între veniturile declarate de angajatori și cele reflectate în conturile individuale ale beneficiarilor. În special, au fost identificate cazuri în care angajatorii au raportat un procent greșit al contribuției individuale – între 1,1% și 2,3% – în loc de cota legală de 1% aplicabilă între anii 1999–2002. Aceste distorsiuni au influențat direct nivelul pensiei acordate, ducând în unele cazuri la stabilirea nejustificată a unor sume exagerat de mari.

Un exemplu concret relevat de audit este un agent economic la care, în prezența auditorilor, au fost descoperite abateri semnificative privind raportarea salariilor și contribuțiilor pentru perioada 1999–2002 – ani considerați esențiali în calculul pensiilor actuale.

Discrepanțele din sistem riscă să creeze dezechilibre majore în bugetul public, în condițiile în care nu există suficiente mecanisme de verificare automată a veridicității datelor folosite la stabilirea pensiilor.

Curtea de Conturi solicită autorităților intensificarea controalelor și digitalizarea riguroasă a arhivelor istorice privind contribuțiile sociale, în special pentru perioada post-sovietică, când multe dintre rapoartele financiare au fost completate manual, fără audit sau verificări independente.