Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.