Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.