Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.