Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.