Separatiștii nu vor mai putea tăia lumina! Republica Moldova mai trage un cablu în România

Resursele financiare, destinate construcției stației Back-to-Back Vulcănești (80 mil. de euro n.r), au fost realocate pentru construcția unei noi interconexiuni cu România prin Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Bălți-Suceava și extinderea stației Bălți de 330 kV. O decizie în acest sens a fost luată la ultima ședință a Comitetului interministerial pentru planificare strategică (CIPS) al Guvernului. Conform acesteia, s-a agreat asupra alocării surselor financiare pentru construcția liniei electrice, iar Ministerul Energiei va propune planul de acțiuni detaliat în acest sens liniei, anunță Ministerul Energiei.

Potrivit ministerului, construcția stației Back-to-Back de 600 MW la Vulcănești nu mai este justificată din punct de vedere tehnic și economic, după ce Republica Moldova și-a sincronizat sistemul electroenergetic, împreună cu Ucraina, la sistemul electroenergetic al Europei Continentale (ENTSO-E).

Suplimentar, studiul de fezabilitate, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, a identificat mai multe beneficii a construcției noi interconexiuni cu România, printre care crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile din ambele state, extinderea pieței energiei electrice la nivelul uniunii europene (UE) și reducerea congestiilor în infrastructura energetică, printr-o flexibilitate și o sustenabilitate mai ridicată a celor două sisteme.

„Acest proiect este de o importanță strategică pentru Republica Moldova și ne va crește gradul de independență energetică. Interconectarea multiplă cu România ne va permite să devenim parte deplină a ENTSO-E, fără a depinde de Ucraina. Construcția acestei linii a fost inclusă în planul de investiții a sistemului energetic continental”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Proiectul presupune realizarea unei linii electrice aeriene (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV, cu o lungime de 138 km, din care 90 km pe teritoriul României şi 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, pe traseul Suceava (România) – Bălți (Republica Moldova), cât și extinderea stației Suceava cu construcția unei noi stații cu tensiunea 400 kV la Bălți. Costul investiției se ridică la circa 40 mln. EURO, iar compania românească „Transelectrica” SA a depus Proiectul pentru a obține finanțare în cadrul Fondului de Modernizare.

În paralel, cu scopul de a întări independența energetică a Republicii Moldova, este construită linia de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, care va permite importul energiei electrice evitând Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan. În prezent, este în proces de definitivare proiectul de execuție a liniei electrice și a fost încheiată testarea rezistenței pentru toate tipurile de piloni. Lucrările de construcție urmează a fi încheiate în anul 2025.

În prezent, Republica Moldova construiește linia de înaltă tensiune de 400 KW Vulcănești – Chișinău menită să asigure independența energetică a Republicii Moldova.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 73 USD MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #lumină #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.