Sfârșitul banilor cash. Deputații au votat marea schimbare - limite la achiziția locuințelor și mașinilor

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat astăzi în lectura a doua un proiect de lege ce reglementează normele privind efectuarea decontărilor în numerar, marcând o etapă importantă în eforturile de combatere a evaziunii fiscale și de promovare a transparenței în sistemul financiar.

Proiectul de lege propus are ca scop principal creșterea transparenței și securității tranzacțiilor financiare, precum și orientarea către efectuarea plăților prin transfer în detrimentul utilizării numerarului. Această inițiativă urmărește să combată evaziunea fiscală și concurența neloială, să promoveze dezvoltarea economiei digitale și să faciliteze utilizarea soluțiilor rapide de plată.

Conform noilor prevederi legislative, limita plăților efectuate în numerar va fi reglementată în funcție de categoria și frecvența acestora, fiind stabilită la 100.000 de unități monetare cumulativ lunar sau anual. De asemenea, se vor impune restricții pentru plățile în numerar la achiziționarea de bunuri imobile sau mijloace de transport, limita fiind de 100.000 de lei pentru o plată.

Un aspect important al proiectului de lege îl reprezintă limitarea comisioanelor aplicate pentru efectuarea decontărilor prin transfer, stabilind că acestea nu vor putea depăși 0,1% din suma tranzacționată.

De asemenea, documentul prevede sancțiuni pentru încălcarea limitelor la efectuarea și încasarea plăților în numerar, cu amenzi care pot ajunge până la 10% din suma tranzacționată.

Inițiativa legislativă, care urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025, este parte a eforturilor mai ample de deoligarhizare și de aliniere la standardele europene, fiind elaborată în urma recomandărilor formulate în Planul de deoligarhizare, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană și propusă de Ministerul Finanțelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cash #imobile #achizitie #mașini #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.