Sfârșitul unei epoci: Rusia riscă să dispară complet de pe piața mondială a petrolului

Bunăstarea petrolieră a Rusiei, care timp de peste jumătate de secol și-a bazat economia pe exporturile de hidrocarburi în schimbul valutelor, tehnologiilor și produselor de consum, se apropie rapid de final.

Potrivit Strategiei Energetice aprobate recent de premierul rus Mihail Mișustin, în lipsa unor investiții substanțiale, a unui avans tehnologic semnificativ și a ridicării sancțiunilor occidentale, Rusia ar putea experimenta un declin dramatic al producției petroliere în următoarele decenii, riscând chiar să dispară complet de pe piața mondială.

Scenariul „inerțial” din strategie, care presupune continuarea tendințelor actuale, indică o reducere a producției petroliere de la 530-540 milioane tone anual la 477 milioane tone până în 2036 și până la doar 287 milioane tone în 2050. Exportul de petrol ar scădea dramatic, de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane tone anual.

Într-un scenariu „stres”, scrie MoscowTimes, în care sancțiunile occidentale se intensifică iar economia globală accelerează tranziția către energii regenerabile, producția Rusiei ar putea ajunge la doar 171 milioane tone anual în 2050—de trei ori mai puțin decât astăzi—iar exporturile s-ar prăbuși complet la zero.

Sectorul petrolier și de gaze generează în prezent o treime din veniturile bugetului rus, o treime din investițiile interne și două treimi din veniturile valutare. Strategia avertizează asupra riscurilor majore din cauza epuizării câmpurilor petroliere vechi, descoperite încă din perioada sovietică, și imposibilitatea identificării unor noi zăcăminte ușor exploatabile. Impozitarea ridicată și accesul restricționat la tehnologii occidentale agravează această situație.

În prezent, Rusia dispune de circa 31 miliarde tone rezerve petroliere dovedite, suficiente pentru aproximativ 65 de ani de exploatare, însă peste o treime din acestea sunt considerate neprofitabile economic.

Industria petrolieră rusă depinde aproape total de tehnologiile importate, cu peste 90% din echipamentele de foraj și software-ul analitic fiind de proveniență străină. În regiunea petrolieră principală a Rusiei, districtul autonom Hantî-Mansiisk, producția scade rapid, estimându-se o reducere suplimentară cu 40 milioane tone până în 2030 și o scădere de peste trei ori până în 2050.

Potrivit expertului Mihail Krutihin, rezervele petroliere comerciale rentabile rămase sunt mult mai mici decât indică statisticile oficiale și ar putea fi epuizate în aproximativ opt ani dacă actualele condiții persistă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #petrol #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cei care intenţionează să-şi completeze portofoliile cu aur, metal căutat zilele acestea de investitori pe fondul turbulenţelor de pe pieţele de acţiuni, dar fără a-l deţine fizic, pot face acest lucru prin intermediul unor produse structurate listate la Bursa de Valori Bucureşti, cel mai tranzacţionat şi care reflectă direct preţul fiind unul administrat de Erste, sau prin intermediul unor fonduri de mărfuri, fie în euro sau dolari, listate în afară.

„Aurul a atins maxime istorice pe fondul unor rate ale inflaţiei relativ ridicate la nivel global şi cu perspective reduse de scădere în contextul datoriilor publice şi al deficitelor bugetare ridicate, pe fondul incertitudinii la nivel global venite atât din contextul geopolitic, cât şi al războiului comercial. Aceste incertitudini probabil vor persista şi anul acesta, ceea ce va conduce la o volatilitate crescută a preţului aurului, orice modificare a acestor factori de risc putând conduce la o variaţie puternică într-un sens sau altul“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, pentru ZF.

Preţul aurului în dolari a avut în ultimii ani o creştere semnificativă, mai întâi pe fondul pandemiei şi incertitudinii globale (24,4% în 2020), ca urmare a inflaţiei şi a tensiunilor geopolitice (1,3% în 2022) şi ulterior pe fondul creşterii susţinute de cererea băncilor centrale şi a incertitudinilor economice (13,1% în 2023). Cererea crescută şi politicile monetare relaxate au adus recorduri istorice în 2024, de la 2.062 de dolari la 2.624 de dolari pe uncie troy (plus 27,8%), iar înrăutăţirea perspectivelor macroeconomice şi geopolitice au continuat să propulseze preţul aurului la noi maxime în 2025, la peste 3.300 de dolari pe uncie (26,5%).

#aur #Investiții #Bursa