Sfaturi utile: 6 lucruri de care să ții cont când alegi patul pentru dormitor

09 Iul. 2021, 17:17
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 17:17 // Au Bani //  MD Bani

Patul este refugiul după o zi stresantă, locul perfect pentru dimineţile lungi de weekend şi, mai nou, a devenit chiar și loc de lucrat pentru cei care și-au amenajat biroul în dormitor. Așa că e important să nu te grăbești atunci când îl alegi, ci să ții cont de nevoile tale și, implicit, ale casei în care locuiești, cum ar fi dimensiunea dormitorului, stilul de amenajare sau materialele din care e făcut patul pentru dormitor.

1. Ține cont de stilul în care e amenajată casa

Dacă amenajarea nu porneşte de la alegerea patului, atunci ar trebui să faci un efort şi să îl integrezi ca stil în conceptul întregului apartament sau case.

Dacă restul încăperii este în stil scandinav, cu linii simple şi în culori neutre, patul ar trebui să urmeze acest stil şi, dacă nu găsești unul pe plac în magazinele de specialitate, să-l realizezi la comandă.

Dacă, din contră, dormitorul este într-un stil industrial, cu design nefinisat şi culori închise, patul ar trebui să continue acest stil şi să fie ori metalic, ori cu elemente de culori pământii, care să contribuie la acest concept.

2. Testează mai multe tipuri de paturi cu cadre diferite

Ai de ales între patul clasic din lemn, unul de metal şi patul tapiţat, care devine din ce în ce mai popular. Acest lucru se datorează faptului că patul tapiţat reduce semnificativ riscul de a te lovi de colţurile lui şi să rămâi cu vânătăi, aşa cum se întâmplă uneori în cazul patului din lemn sau metal. În plus, atunci când te sprijini de tăblia lui, când citeşti sau când te uiți la un film pe laptop, senzaţia de confort sporeşte.

Când alegi rama patului, ţine cont şi de înălţimea celor care dorm acolo. Dacă cineva e foarte înalt, ai putea renunţa la tăblia de capătul patului, pentru a oferi mai mult spaţiu pentru tălpi.

3. Ia în calcul dimensiunea dormitorului

Dacă vorbim de dimensiune în alegerea patului, este important ca aceasta să fie într-un raport potrivit cu dimensiunea camerei. Aceasta poate varia şi în funcţie de cei care folosesc patul.

Un pat pentru două persoane poate avea o saltea între 140-180 centimetri lăţime. Cea mai uzuală şi ergonomică este cea de 160 centimetri. Dacă spaţiul este limitat, apelează la una de 140 centimetri (sau elimină noptierele în favoarea unei tăblii cu depozitare).

Un pat de 180 centimetri va oferi spaţiu suficient dacă ai şi un copil căruia îi place să doarmă ocazional cu părinţii.

4. Culoarea patului ar trebui să contribuie la ambientul liniștitor din dormitor

Culoarea patului contează nu doar în contextul unităţii cromatice din dormitor, dar şi pentru a-ţi garanta un somn odihnitor. Dormitorul ar trebui să îmbie la relaxare, iar acest lucru poate fi obţinut cel mai uşor cu ajutorul unor culori neutre sau pastelate. Păturile albe, bej, bleu, roz pudrat sau verde mentă ar putea fi o alegere care să nu obosească privirea, înainte de culcare.

5. Alege o saltea de calitate

Chiar dacă acest criteriu se află spre finalul listei, este important să testezi personal salteaua în magazin şi să alegi una nu doar cu dimensiunile potrivite, dar care să acopere eventuale probleme de sănătate sau preferinţe personale.

Saltelele mai dure sunt utile pentru persoanele cu probleme de coloană vertebrală. Fie că preferi saltele cu arcuri, din latex sau saltele cu spumă de memorie, nu uita că şi perna are o importanţă semnificativă. Evită pernele masive pentru diminuarea durerilor de gât.

6. Gândește-te de la început cât la sută din bugetul amenajării îl acorzi patului din dormitor

Există paturi pentru orice fel de buget, însă ţine cont că este una dintre cele mai importante piese din casă şi merită să investeşti un pic mult.

Sursa: lovedeco.ro

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!