Și prietenul lui Putin vrea să devină independent energetic

Ungaria, unul din cele mai dependente state membre UE de energia din Rusia, are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze ruseşti până în 2050, în urma electrificării pe scară largă, a declarat marţi ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an via Bulgaria şi Serbia, conform unui acord pe termen lung semnat cu Rusia, la care se adaugă un miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu grupul rus Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

În iulie, Guvernul condus de premierul Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru preţurile la utilităţi plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.

Acesta a anunţat că Executivul va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependenţa de gaze şi majorând producţia de electricitate care se bazează pe energia solară şi nucleară, şi avansând pe segmentul fermelor eoliene.

„Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, ar putea scădea la zero până în 2050”, a declarat Palkovics la o conferinţă pe teme de energie.

Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, îşi vor reduce probabil consumul cu cel puţin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvenţiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului. Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics.

Acesta susţine că revizuirea sistemului de energie al ţării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene.

#Orban #Ungaria #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a Republicii Moldova, persoanelor fizice din țară li s-au transferat mijloace bănești în valoare de 463,62 milioane USD în al treilea trimestru al anului curent, prin intermediul băncilor licențiate și sistemelor de remitere de bani. Această sumă reflectă o scădere cu 3,9% în comparație cu trimestrul II al anului 2022.

Dintre aceste transferuri, 357,72 milioane USD au fost realizate prin intermediul sistemelor de remitere de bani, bazate pe date brute. În ceea ce privește originea geografică a transferurilor, cele din țările Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 13,3%, reprezentând 54,4% din total. În schimb, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 43,4%, revenindu-le o pondere de 13,5%. Transferurile din alte țări au constituit 32,1% din total, înregistrând o ușoară scădere de 0,5%.

În ceea ce privește proveniența transferurilor, Germania (cei mai mulți moldoveni preferă să muncească în Germania urmare a câștigurilor mai mari față de alte state) a ocupat prima poziție cu o pondere de 14,1%, în valoare de 65,60 milioane USD, reflectând o creștere de 17,7% față de trimestrul II al anului 2022. Transferurile din Israel au totalizat 64,59 milioane USD, menținându-se la un nivel aproape similar cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, transferurile din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă de 44,6%, totalizând 59,53 milioane USD, iar cele din Franța au crescut cu 13,4%, atingând suma de 43,8 milioane USD.