Sistemul de rachete donat de Slovacia pentru Ucraina. S-300, capabil să urmărească până la 100 de ţinte simultan

Ucrainenii vor să-i învingă pe ruşi cu propriile lor arme! Dezvoltat de Uniunea Sovietică în anii 1970, sistemul S-300 furnizat de Slovacia către Ucraina, care are deja câteva baterii, este unul dintre cele mai utilizate module de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune din lume.

Depăşit în 2007 de noul sistem S-400 (care a fost achiziţionat şi de Turcia, stârnind furia Washingtonului), S-300, care a intrat în funcţiune în 1978, îi permite Ucrainei să doboare avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice şi parcurge o distanţă maxim care, în cele mai recente versiuni, ajunge până la 250 de kilometri.

Ceea ce face din această categorie de sisteme de apărare sol-aer o armă cu adevărat importantă este capacitatea sa de a urmări şi atinge ţinte, precum şi de a le prioritiza, în deplină autonomie.

Capabil, în cele mai avansate versiuni, să urmărească până la 100 de ţinte simultan, sistemul S-300 este, de asemenea, dificil de localizat şi distrus.

Aceste caracteristici au făcut ca bateriile S-300 să fie foarte solicitate în întreaga lume. Deşi astăzi depăşite tehnologic de S-400, S-300-urile constituie un pilon al apărării antiaeriene pentru naţiuni precum China, India, Egipt, Algeria, India, Iran, Venezuela, Vietnam şi Siria.

Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan şi Ucraina sunt echipate cu S-300, în timp ce pe teritoriul UE se află în arsenalul Greciei, Bulgariei şi Slovaciei.

#Sistem de apărare #S 300 #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.