Situație gravă pe piața muncii din Europa

Europa se confruntă cu o lipsă pregnantă de resurse umane, toți indicatorii importanți în domeniu înregistrând în 2022 recorduri istorice. În contextul unui nivel record de ocupare a forței de muncă și al ratelor scăzute ale șomajului, piața muncii din UE a rămas tensionată, cu deficit de forță de muncă ridicat și persistent.

România, în schimb, se află printre țările cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante și o rată a șomajului sub media UE.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE, arătând că situația locurilor de muncă se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală cuplate cu necesarul de personal calificat pentru aceste industrii care se află în continuă dezvoltare.
Conform datelor din raport, citate de cursdeguvernare.ro, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă în anul 2022.

Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.

Șomajul în rândul tinerilor a coborât două puncte procentuale, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră. Totodată, la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante (LMV), singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.

Fluctuația locurilor de muncă vacante în UE
Rata locurilor de muncă vacante la nivel european a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019. A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei de COVID-19, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată până în prezent.
În a doua jumătate a anului 2022, creșterea s-a diminuat, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.

Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.

Creșterea locurilor de muncă vacante s-a combinat cu o scădere a șomajului la niveluri istorice, ceea ce a complicat situația firmelor, într-o ecuație în care cererea de forță de muncă a urcat, în timp ce bazinul ce poate alimenta această nevoie s-a micșorat, arată sursa citată.

Raportul arată că, pe de o parte, criza de personal poate duce la salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, dar, pe de altă parte, pune presiune pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, întrucât crește volumul de muncă al angajaților. De asemenea, oferă oportunități persoanelor care au ieșit din varii motive de pe piața muncii, inclusiv celor descurajați să mai caute un job, acest lucru influențând indicatorul legat de creșterea forței de muncă potențiale, unde s-a contractat atât subcategoria șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), cât și cea a șomerilor de foarte lungă durată (inactivi de peste 24 luni).
România, șomaj și locuri de muncă vacante sub media europeană
România a continuat și în T1 din 2023 să fie unul dintre satele membre cu cele mai detensionate piețe ale muncii, conform datelor Eurostat. Țara noastră și alte trei state – Bulgaria, Polonia și Spania – se află pe ultimul loc al clasamentului european al ratei LMV, cu 0,9%.

Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2022, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre și a scăzut în 16 state membre, inclusiv în România, de la 1% în T1 2022, până la 0,9% în T1 2023, rămânând stabilă în opt state membre. În topul LMV se află Germania, cu o rată de 4,1%, care vine în urma Austriei, Belgiei şi Ţărilor de Jos (fiecare cu 4,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #criză #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va interveni cu soluții pentru a debloca piața imobiliară din Republica Moldova, după ce, în ultimul an, numărul imobilelor vândute a scăzut semnificativ față de anii precedenți. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian.

Potrivit deputatului, autoritățile pregătesc un set de măsuri care vizează creșterea ofertei de apartamente și stimularea investițiilor în sectorul imobiliar.

„E nevoie de mai multă ofertă. Evident, este o piață liberă, dar ceea ce putem face ca stat este să încurajăm investițiile. În special în jurul Chișinăului, în raioanele alăturate. Aici, în capitală, se concentrează 80% din numărul total de tranzacții din toată țara. Noi, guvernarea, nu vrem să ne implicăm și să plafonăm sau să reglementăm prețurile. Soluția este să existe mai multe apartamente disponibile spre vânzare și mai multă transparență pe piață”, a declarat Radu Marian în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Oficialul a subliniat că plafonarea prețurilor nu este considerată o soluție eficientă pentru depășirea blocajelor din piață, accentul urmând să fie pus pe extinderea ofertei și pe mecanisme de transparență.

În acest sens, autoritățile analizează deja o listă de terenuri, în special în raioanele din jurul municipiului Chișinău, care ar putea fi valorificate pentru dezvoltări rezidențiale.

„Există o listă de terenuri care pot fi scoase la valorificare. Pot fi parteneriate publice-private. Adică, noi oferim un teren la un cost mai mic, în schimbul oferirii unor apartamente la categoriile sociale vulnerabile. Suntem în discuții cu dezvoltatorii. Va fi un proces gradual”, a mai spus Marian.

Inițiativa vine pe fondul încetinirii pieței imobiliare și al creșterii preocupărilor privind accesibilitatea locuințelor, în special în zona Chișinăului, unde se concentrează majoritatea tranzacțiilor din țară.

Prețul metrului pătrat a ajuns în Chișinău la 2000 de euro or, acest lucru a dus la prăbușirea vânzărilor care doar în trimestrul patru al anului 2025 s-au comprimat cu 80%, la 1000 de tranzacții.