Situație tensionată între Gazprom și Republica Moldova. Războiul hibrid în care a fost atras Chișinăul

Valoarea datoriilor acumulate de Republica Moldova pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom e pusă sub semnul îndoielii. Autoritățile de la Chișinău suspectează că o bună parte din acestea sunt fictive, iar suspiciunile sunt alimentate și de refuzul Gazprom de a accepta un audit extern.

Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 700 de milioane de dolari pentru cantitate de gaze furnizate prin intermediul companiei Moldovagaz pe care o controlează. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău contestă această valoare spunând că o parte din aceste datorii nu ar fi reale. Situația ar putea fi clarificată de un audit extern însă conducerea Gazprom se opune, potrivit evz.ro.

Aceste datorii sunt folosite ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova care achiziționează gaze naturale rusești. Periodic, Gazprom amenință cu oprirea livrărilor cerând achitarea cele 700 de milioane de dolari.

Pe de altă parte, compania rusă Gazprom se opune efectuării unui audit al datoriilor companiei moldovene Moldovagaz, pe care o controlează, transmite portalul moldovean IPN. Aceasta cu toate că o astfel de procedură este prevăzută în protocolul semnat de vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Acest audit ar fi prevăzut în actul adițional la contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Conform documentului Moldovagaz urmează să-și achite datoriile după efectuarea unui audit extern. Părțile au convenit ca după stabilirea valorii exacte, să fie negociat și un calendar de rambursare.

Gazprom cere rambursarea datoriilor

Presa de la Chișinău citează o scrisoare conform căreia Gazprom nu agrează ideea unui audit extern la Moldovagaz. Scrisoarea celor de la Gazprom este adresată președintelui Moldovagaz și, pe lângă refuzul acceptării unui audit asupra datoriilor acumulate, conține și o nouă solicitare de achitare a datoriilor.

Atitudinea aceasta, anormală, este văzută de experți drept un nou element al războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Republicii Moldova.

Vicepremierul moldovean indicat ca responsabil

Vicepremierul Andrei Spînu, negociatorul-șef pentru Republica Moldova, este văzut ca principal responsabil pentru că ar fi semnat un acord ce contravine intereselor țării.

„Andrei Spînu a semnat un protocol defectuos. Eu am pretenții la modul cum a fost formulat punctul din protocol ce vizează auditul. Auditul datoriei înseamnă auditul a exact ceea ce am consumat, nu este auditul companiei, întregii activități. Atunci când noi vom pretinde în eventuale arbitraje, judecăți internaționale ca Gazprom, să acopere acele pierderi pe care le-a generat Moldovagaz, ei ne vor flutura acest protocol, semnat de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa, citat de IPN.

Reprezentanții guvernului de la Chișinău se apără și anunță că vor prezenta informații noi în legătură cu acest subiect.

„Guvernul va avea o reacția la scrisoarea care a venit abia ieri. Nu trebuie să ne agităm atât de mult, era de așteptat ca Gazprom să nu fie de acord cu un audit funcțional și juridic complex, prin care să înțelegem de unde s-au luat acele datorii la Moldovagaz. Este un răspuns logic al Gazprom care nu vrea să facă o evaluare clară a modului cum s-au format acele datorii”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca.

#gaz #contract #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie