Situație tensionată între Gazprom și Republica Moldova. Războiul hibrid în care a fost atras Chișinăul

Valoarea datoriilor acumulate de Republica Moldova pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom e pusă sub semnul îndoielii. Autoritățile de la Chișinău suspectează că o bună parte din acestea sunt fictive, iar suspiciunile sunt alimentate și de refuzul Gazprom de a accepta un audit extern.

Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 700 de milioane de dolari pentru cantitate de gaze furnizate prin intermediul companiei Moldovagaz pe care o controlează. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău contestă această valoare spunând că o parte din aceste datorii nu ar fi reale. Situația ar putea fi clarificată de un audit extern însă conducerea Gazprom se opune, potrivit evz.ro.

Aceste datorii sunt folosite ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova care achiziționează gaze naturale rusești. Periodic, Gazprom amenință cu oprirea livrărilor cerând achitarea cele 700 de milioane de dolari.

Pe de altă parte, compania rusă Gazprom se opune efectuării unui audit al datoriilor companiei moldovene Moldovagaz, pe care o controlează, transmite portalul moldovean IPN. Aceasta cu toate că o astfel de procedură este prevăzută în protocolul semnat de vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Acest audit ar fi prevăzut în actul adițional la contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Conform documentului Moldovagaz urmează să-și achite datoriile după efectuarea unui audit extern. Părțile au convenit ca după stabilirea valorii exacte, să fie negociat și un calendar de rambursare.

Gazprom cere rambursarea datoriilor

Presa de la Chișinău citează o scrisoare conform căreia Gazprom nu agrează ideea unui audit extern la Moldovagaz. Scrisoarea celor de la Gazprom este adresată președintelui Moldovagaz și, pe lângă refuzul acceptării unui audit asupra datoriilor acumulate, conține și o nouă solicitare de achitare a datoriilor.

Atitudinea aceasta, anormală, este văzută de experți drept un nou element al războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Republicii Moldova.

Vicepremierul moldovean indicat ca responsabil

Vicepremierul Andrei Spînu, negociatorul-șef pentru Republica Moldova, este văzut ca principal responsabil pentru că ar fi semnat un acord ce contravine intereselor țării.

„Andrei Spînu a semnat un protocol defectuos. Eu am pretenții la modul cum a fost formulat punctul din protocol ce vizează auditul. Auditul datoriei înseamnă auditul a exact ceea ce am consumat, nu este auditul companiei, întregii activități. Atunci când noi vom pretinde în eventuale arbitraje, judecăți internaționale ca Gazprom, să acopere acele pierderi pe care le-a generat Moldovagaz, ei ne vor flutura acest protocol, semnat de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa, citat de IPN.

Reprezentanții guvernului de la Chișinău se apără și anunță că vor prezenta informații noi în legătură cu acest subiect.

„Guvernul va avea o reacția la scrisoarea care a venit abia ieri. Nu trebuie să ne agităm atât de mult, era de așteptat ca Gazprom să nu fie de acord cu un audit funcțional și juridic complex, prin care să înțelegem de unde s-au luat acele datorii la Moldovagaz. Este un răspuns logic al Gazprom care nu vrea să facă o evaluare clară a modului cum s-au format acele datorii”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca.

#gaz #contract #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.