Șoc pe piața grâului! Exporturile Moldovei scad cu 37%, România e detronată de Grecia și Italia

Piața regională a grâului trece printr-o fază de turbulențe majore, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit unei analize realizate de directorul executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, în a doua săptămână a lunii mai 2025, prețurile la grâu – atât alimentar, cât și furajer – au continuat să scadă, înregistrând corecții de 3-5 dolari/tonă în porturile din Odesa și pe Dunăre. Cauza principală: o activitate comercială redusă și așteptările privind o recoltă nouă mai abundentă și, implicit, mai ieftină.

Aceste scăderi externe au alimentat presiunea asupra grâului moldovenesc, ale cărui exporturi, în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, au totalizat 781 029 tone – în scădere dramatică cu 37% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu de export a crescut cu 7,5%, ajungând la 3,85 lei/kg, evoluție explicată prin reducerea drastică a recoltei naționale din 2024 (estimare: 1 000–1 100 mii tone față de 1 550 mii tone în sezonul anterior).

Valoarea totală a exporturilor s-a redus la 3 010 milioane lei, în scădere cu 32% comparativ cu sezonul anterior, când s-au încasat 4 456 milioane lei. Scăderea volumelor a anulat efectul pozitiv al prețurilor ceva mai ridicate.

Mai ales începutul anului 2025 a fost dezastruos: în perioada ianuarie–aprilie, exporturile au fost de doar 215 553 tone, cu aproape 50% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Fiecare lună a adus un declin semnificativ – cel mai abrupt fiind în ianuarie, când volumul a scăzut cu peste 70%.

O schimbare notabilă a fost în topul destinațiilor. În primele patru luni din 2025, Grecia a devenit cel mai mare importator de grâu moldovenesc (65 037 tone), urmată de Italia (62 945 tone), care și-a dublat importurile față de tot anul 2024. România, până acum principalul partener comercial, a coborât pe locul al treilea (62 610 tone).

Totuși, în bilanțul sezonier iulie 2024 – aprilie 2025, România rămâne pe primul loc (423 298 tone), însă este clar că traderii moldoveni se reorientează spre piețele sudice ale UE, unde obțin prețuri mai bune – Italia oferind un preț mediu de 4,50 lei/kg, cel mai mare dintre partenerii europeni.

Clasamentul exportatorilor a fost și el redesenat. Liderul actual este „RUSAGROPRIM” SRL, cu 52 974 tone în 2025, deși în 2024 compania a exportat de trei ori mai mult. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL (31 315 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (22 576 tone). Pe locul patru se află „DEMIR AGRO” SRL (14 053 tone).

Surpriza neplăcută o reprezintă absența totală a „AGROFLORIS-NORD” SRL, fost lider incontestabil în 2021 și 2023, dar care nu a mai realizat nicio livrare în 2025.

Pe lângă piața europeană, Moldova și-a menținut prezența în Orientul Mijlociu și Asia. Libanul și Egiptul au importat fiecare peste 18 000 tone, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Malaezia și Indonezia au absorbit împreună peste 44 000 tone – însă la prețuri modeste, între 2,98 și 3,13 lei/kg, indicând cererea pentru grâu furajer.

Sezonul 2024/2025 se conturează ca unul de ajustare dureroasă pentru grâul moldovenesc – cu o recoltă afectată de condiții meteo, o scădere pronunțată a exporturilor și o reconfigurare geografică a piețelor. Următoarele luni vor depinde de cât de bună va fi recolta nouă și de direcția în care vor merge prețurile în porturile Ucrainei și pe Dunăre. Traderii și fermierii rămân cu ochii pe prognoze – și cu speranța că declinul nu se va accentua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.