Șocul războiului! Economia Moldovei, Ucrainei și Belarusului se va prăbuși. Contracţia PIB-ului va fi de 30,7%

Pe fondul războiului, Banca Mondială reduce puternic estimarea de creştere a PIB în 2022, la 1,9%. Instituţia a majorat în schimb creşterea PIB din 2023 la 4,1%, de la estimarea de 3,8% din ianuarie.

Pe plan regional, raportul estimează că economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condiţiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile şi a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale ţării.

De asemenea, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat şi altor instituţii din Rusia.

Raportul “War in the Region” apreciază că regiunea Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus şi Moldova, ar urma să înregistreze o contracţie a PIB-ului de 30,7% în acest an, din cauza şocurilor provocate de război şi a întreruperii comerţului. Estimările Băncii Mondiale arată că economia Moldovei va scădea cu 0,4%, în timp ce a Belarusului – cu 6,5%, iar a Kârgâzstanului – cu 5%

În 2022, creşterea în regiunea Europei Centrale, care cuprinde Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România, va fi redusă la 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiaţi, a creşterii preţurilor materiilor prime şi a deteriorării încrederii care afectează cererea.

Banca Mondială a declarat că războiul a făcut imposibilă activitatea economică în multe zone şi întrerupe lucrările agricole.

Estimările privind pagubele infrastructurii, care depăşeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie – aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 – sunt mult depăşite “deoarece războiul a continuat şi a provocat daune suplimentare”.

Banca a precizat că estimarea de contracţie de 45,1% exclude impactul distrugerii infrastructurii fizice.

Banca Mondială a declarat că amploarea contracţiei din Ucraina este “supusă unui grad ridicat de incertitudine” legată de durata şi intensitatea războiului.

Un scenariu negativ din raport, care reflectă şocuri suplimentare ale preţurilor la mărfuri şi o pierdere a încrederii pe piaţa financiară declanşată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracţie de 75% a PIB-ului Ucrainei şi de 20% a producţiei Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#estimări #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.