Șomerii vor putea participa la cursuri de formare profesională pe bază de voucher

Șomerii vor putea participa la cursuri de formare profesională pe bază de voucher, în urma deciziei aprobate de Executiv, la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Noua procedură simplifică procesul de desfășurare a cursurilor de formare profesională pentru șomeri și prevede că persoanele își aleg de sine stătător instituția de învățământ unde vor urma aceste cursuri. Pentru achitarea lor, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) acordă șomerilor un voucher nominal.

În acest scop, va fi dezvoltată platforma online „Voucher pentru formarea profesională”, care va reprezenta un modul suplimentar la platforma www.angajat.md, gestionată de ANOFM. Prin intermediul acestei platforme, vor fi înregistrați prestatorii de servicii de instruire profesională, vor fi emise, în format electronic, voucherele de formare profesională și va fi confirmată acceptarea voucherului de către prestatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Voucherele vor putea fi utilizate timp de 7 zile de la acordarea lor de către ANOFM, iar în acest interval beneficiarii își vor alege din lista publicată pe platforma „Voucher pentru formarea profesională” instituția de învățământ și se vor înregistra la cursuri. După expirarea celor 7 zile, voucherul nu va mai putea fi utilizat, iar șomerul va putea primi un voucher repetat doar peste 12 luni.

Șomerii pot beneficia gratuit de un singur curs de formare profesională într-un interval de 24 de luni consecutive, iar pe parcursul efectuării cursurilor, cursanții primesc o bursă lunară în mărime de 35% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

În anul 2022, 1062 de șomeri, dintre care 744 de femei, au absolvit cursurile de calificare, recalificare, perfecționare și specializare, acordate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

„Prin acest proiect, ne propunem să atingem mai multe obiective, între care simplificarea procesului de desfășurare a cursurilor de formare profesională, sporirea calității acestora, abilitarea șomerilor cu dreptul de a alege instituția de învățământ și digitalizarea procesului de organizare a formării profesionale a șomerilor”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu.

#formare profesionala #vouchere #someri #ANOFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.