SONDAJ: Tinerii din Moldova consideră că au puține oportunități de angajare acasă

Rezultatele sondajului „Prioritățile de viitor ale tinerilor”, realizat de Organizația Națiunilor Unite prin intermediul platformei U-Report Moldova (UNICEF), la sfârșitul lunii august arată că tinerii din Moldova consideră că au puține oportunități de angajare acasă.

La sondaj au participat 2.279 de persoane cu vârste cuprinse între 11 și , 35+ dintre care 32% de sex masculin și 68% de sex feminin.

Astfel, majoritatea respondenților cred că sistemul educațional din Moldova, fie nu asigură abilități pentru viitor (38%), fie nu au știut să-i ofere un calificativ 21%).

Printre obiectele noi pe care copiii le-ar dori incluse în programul școlar sunt educația antreprenorială (44%), tehnologia informațională și informatica (22%), și matematica aplicată /științele (11%). Studiul a relevat că tinerii își doresc mai multe oportunități de angajare și locuri de muncă de calitate. De asemenea, fiecare a 3-a persoană a menționat necesitatea programelor școlare de dezvoltare în cadrul instituțiilor de învățământ. Astfel, întrebați care sunt cele mai acute probleme cu care se confruntă, 40% au numit oportunitățile de angajare, calitatea educației (27 %), oportunitățile pentru implicare civică (13%) și discriminarea (12%).

O altă preocupare a tinerilor sunt și dificultățile financiare. Semnificativ este faptul că 1 din 5 (21%) respondenți consideră că reducerea sărăciei și a inegalităților trebuie să devină domeniul prioritar al Guvernului pentru următorii 5 ani. Câte 15% pledează pentru educație și asistență medicală. Totodată, fiecare al 5-lea respondent (27%) crede că oamenii care trăiesc în sărăcie și cei cu nevoie speciale (22%) se confruntă mai des cu discriminarea. Câte 13 % dintre respondenți clasează pe primul loc în topul discriminării – populația romă și persoanele LGBTIQ+.

Rezultatele sondajului mai arată că doar 13 % dintre tineri sunt deseori implicați în deciziile care le influențează viitorul în propria comunitate, la polul celălalt fiind alți 36% care spun că nu sunt incluși în procesul decizional. În același timp, doar 29% dintre tineri fac parte din organizații de voluntariat, dintre care 49% sunt din domeniul tineretului, 19 % ce țin de mediul înconjurător și 9% de emanciparea femeilor și egalitatea de gen (9%). Totuși 43% dintre tinerii neimplicați spun că și-ar dori să facă stagii sau voluntariat.

#oportunitati de angajare #tineri #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.