Șor rămâne fără avioane! Una dintre nave a aterizat în parcul companiei de leasing

O companie de leasing i-a luat avionul companiei Air Moldova. Este vorba de un AIRBUS A319 cu numărul de înregistrare ER-AXM.

În prezent nava este înregistrată cu un alt număr LY-BMF.

A319, ER-AXM, se cunoaște că staționează de pe 19 decembrie 2022 la Montpellier, Franța. Motivul pentru care se află acolo nu este cunoscut.

În luna martie, Air Moldova și-a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă.

BANI.MD a scris anterior citând surse din interiorul companiei că Air Moldova ar avea datorii de peste 2 miliarde de lei față de furnizori și ele continuă s crească. Doar față de Euro Control – organizația responsabilă de securitatea zborurilor, Air Moldova ar avea datorii de 2 milioane de euro. Abia acum au fost remunerați angajații pentru luna noiembrie.

„Air Moldova și-a anulat toate cursele spre Marea Britanie și Germania, în condițiile în care orice navă a companie ar risca să fie sechestrată din cauza datoriilor față de Euro Control. Cele două state au și un acord în acest sens”, spun sursele

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania ar întâmpină dificultăți la închirierea avioanelor din cauza sancțiunilor. Deși au parteneri în România, aceștia au refuzat să le ofere avioane.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

#leasing #Air Moldova #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.