Soția lui Roman Cojuhari, decizie radicală: Demisie din toate funcțiile publice

Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), a clarificat într-o postare pe Facebook speculațiile legate de activitatea soției sale, Viorica Cojuhari, în instituțiile publice. Potrivit acestuia, soția sa a decis să demisioneze din toate funcțiile pe care le ocupa, inclusiv din cea deținută la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), pentru a elimina orice suspiciune legată de integritatea profesională sau familială.

Roman Cojuhari a explicat că Viorica Cojuhari a fost angajată la APP încă din 2020, printr-un concurs public. Odată cu numirea sa ca director al APP, în vara anului 2023, aceasta a fost transferată la MDED pentru a preveni orice potențial conflict de interese. De asemenea, printre primele ordine semnate de Cojuhari la APP s-a numărat revocarea soției sale din consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat.

Ulterior, pe baza performanțelor sale profesionale, Viorica a fost desemnată de MDED să facă parte din consiliile de administrare ale unor întreprinderi de stat sau societăți comerciale, măsură care, potrivit directorului APP, nu contravine legislației privind integritatea sau conflictele de interese.

Roman Cojuhari a subliniat că desemnările soției sale nu au fost semnate de el și că toate deciziile au fost luate conform indicațiilor MDED. El a reiterat disponibilitatea de a colabora cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI), oferind toate informațiile necesare pentru a clarifica situația.

Cojuhari a încheiat postarea reafirmând integritatea familiei sale și a menționat că demisia Vioricăi Cojuhari din funcțiile publice reprezintă un efort de a elimina orice dubiu cu privire la profesionalismul sau conduita lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #sotie #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.