Spaima corupției, care a dat fiori și la Chișinău, spune că s-a măritat dar neagă zvonurile. Ce spune despre soțul său

19 Oct. 2022, 16:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Oct. 2022, 16:04 // Actual //  bani.md

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European a dezvăluit, în exclusivitate pentru Spotmedia.ro, că s-a căsătorit, dar a ținut să precizeze că zvonurile prezentate de unele publicații din România sunt departe de adevăr.

În primăvara acestui an, au apărut informații „pe surse” că fosta șefă a DNA s-ar fi căsătorit, „în urmă cu câteva luni bune”, cu fostul ofițer ce-i fusese detașat de la SPP cât timp a condus instituția anticorupție din România.

Într-un interviu Spotmedia.ro, ce va fi publicat integral în această după-amiază, Kovesi a spus care este, de fapt, situația.

„M-am căsătorit acum câțiva ani. Imediat după ce am preluat mandatul la Luxemburg. Este român, prietenul meu pe care l-am avut în România, a lucrat în privat, a fost o relație discretă, este un om extraordinar. Câteodată mă amuz că citesc în presă că sunt măritată cu fostul ofițer SPP. Nu este adevărat, ne amuzăm împreună pe subiectul ăsta. A fost o chestiune personală, a fost o relație destul de lungă și asta e”, a declarat fosta șefă a DNA.

„Așadar, nu mai e singură dna Kovesi, dar ați păstrat brandul Kovesi”, a remarcat Ioana Ene Dogioiu.

„N-am fost niciodată singură. Tot timpul am avut prieteni, familia lângă mine. Legea îmi oferă această posibilitate și soțul meu este un om extraordinar și foarte înțelegător”, a replicat Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a fost la Chișinău în vara anului 2022, iar la conferința din 12 iulie, Kovesi a spus că:

„Prezența mea la Chișinău este de a transmite un mesaj că parchetul este pregătit să ajute autoritățile din Republica Moldova pe calea aderării la UE. Un prim pas în acest sens este semnare unui acord de cooperare cu Procuratura generală. În calitate de candidat la UE, republica Moldova va primi finanțări considerabile de la UE. Este responsabilitatea noastră comună să urmărim posibilii fraudatori cu ce mai mar determinare și eficiență. Trebuie să detectăm mai bine fraudele care aduc atingere intereselor UE și să facem schimb de informații în calitate de parteneri”.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!