Spania: Seceta prelungită scumpește la un nivel record preţul uleiului de măsline

24 Apr. 2023, 22:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Apr. 2023, 22:07 // Actual //  bani.md

Lipsa precipitaţiilor în Spania a dus la o creştere record a preţului uleiului de măsline, analiştii avertizând că o eventuală secetă în această vară va duce la randamente mai scăzute ale culturilor din acest an, informează publicaţia britanică Financial Times (FT).

Din iunie 2022, preţul uleiului de măsline a urcat cu aproape 60%, ajungând la aproximativ 5,4 euro per kilogram, în contextul secetei severe din Europa, care anul trecut a afectat culturile de măsline de pe continent.

Spania, cel mai important producător mondial de ulei de măsline, a fost în mod special afectată. În mod obişnuit, fermierii ţării produc jumătate din uleiul de măsline de pe plan global, dar în ultimele 12 luni livrările anuale s-au înjumătăţit, la aproximativ 780.000 tone.

„Nu am văzut niciodată aceste preţuri în ultimii 20 de ani. 2022 a fost un dezastru pentru Spania, iar recolta din Italia a fost, de asemenea, slabă, alături de a altor ţări de la Mediterana”, susţine Vito Martinelli, analist la Rabobank.

Conform firmei italiene de analiză a datelor Centro Studi Divulga, 2022 a fost cel mai secetos pentru Italia, începând de la 1800.

Seceta prelungită din Spania va afecta şi producţia din acest an. Martie 2023 a fost în statul iberic a doua cea mai caldă lună martie din acest secol şi a doua cea mai secetoasă, arată datele Agenţiei de meteorologie din Spania.

Şi aprilie 2023 ar urma să fie extrem de secetoasă, nu a plouat deloc în mai mult de jumătate din ţară în primele 17 zile din această lună.

Vremea neobişnuit de uscată din această vară ar putea menţine preţurile la un nivel ridicat. „Ploile sporadice din Andaluzia şi în general în Spania nu vor fi suficiente”, susţine Kyle Holland, analist la Mintec.

Măslinele sunt recoltate în zona Mediteranei în perioada octombrie-februarie, astfel încât, „dacă nu va ploua curând, vom avea din nou o recoltă slabă, iar calitatea livrărilor de ulei de măsline se diminuează de asemenea”, a explicat Holland.

Conform estimărilor Comisiei Europene, seceta din Spania va înjumătăţi probabil producţia de ulei de măsline a ţării anul acesta, comparativ cu 2022.

În mod obişnuit, Spania furnizează aproximativ 40% din producţia mondială. Totuşi, valurile de caniculă atunci când înfloresc măslinii şi seceta severă de vara trecută au afectat recoltele. Dar seceta afectează şi Italia şi Portugalia, al doilea şi, respectiv, al patrulea producător de ulei de măsline.

Doar Grecia, al treilea mare producător din UE, care nu este afectată de condiţiile meteo, se aşteaptă la o îmbunătăţire a producţiei, dar nu suficientă pentru a compensa declinul din Spania.

Asociaţia Exportatorilor Spanioli – Asoliva – estimează că anul acesta cantitatea de ulei de măsline disponibilă pe plan global va fi cu cel puţin 10% mai scăzută decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021.

„Cu fiecare zi în care nu plouă prognozele sunt şi mai pesimiste”, avertizează Dcoop, cea mai mare cooperativă a producătorilor de ulei de măsline din Spania.

Majorarea preţurilor a dus la scăderea vânzărilor de ulei de măsline în Spania cu 8% în perioada februarie 2022 – februarie 2023, arată datele companiei de consultanţă Nielsen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!