Special pentru AGEPI: Autorii nu pot beneficia de remunerație pentru prima jumătate a anului 2023, din cauza noii legi

În data de 13 iulie, opinia publică a fost alertată despre faptul că autorii nu vor beneficia de remunerația pentru prima jumătate de a anului 2023. Și acest lucru se datorează carențelor legii drepturilor de autor, care a fost votată și intrată în vigoare în mare grabă.

Asociația Națională „COPYRIGHT” susține că legea a fost votată cu implicarea unor persoane incompetente și diletante, exclusiv în interesul utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi și care denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii, constatăm faptul că la ziua de azi această lege este nefuncțională și nici nu poate fi implementată fără prejudicierea titularilor de drepturi.

„Prin Legea nouă toate licențele eliberate utilizatorilor au fost anulate, iar licențe noi nu au fost eliberate întârziat, iar ca rezultat, remunerația de autor nu a fost acumulată. În aceste condiții, achitările regulate ce urmau a fi plătite titularilor de drepturi pentru prima jumătate a anului 2023, nu pot fi efectuate. La moment, din partea OGC-lor și altor asociații obștești din domeniu se întreprind toate măsurile necesare pentru schimbarea situației și apărarea intereselor titularilor de drepturi”, se spune în declarația asociației.

Curios este faptul, că în timp ce redacția BANI.MD a atras atenția despre faptul că autorii nu-și pot încasa remunerația, AGEPI difuzează un comunicat și spune că declarațiile sunt false. Autoritatea scrie că au fost avizate și desemnate ca colector 2 organizații de gestiune colectivă: Asociația Obștească „AUTORITY” și Asociaţia Obştească „ARTTON” – pentru gestionarea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Doar că această explicație a AGEPI nu are nimic comun cu faptele descrise în articolul Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contactat de redacție, Liviu Știrbu, președintele AN COPYRIGHT a declarat că: „Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI. Chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, de către OGC-le avizate și desemnate în calitate de colector, nu a fost eliberată nicio licență și nu a fost acumulat nici-un leu ca remunerație, și astfel, titularii de drepturi nu au primit nimic, deoarece noua lege nu poate fi implementată în practică. Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale de către utilizatori este ilegală”, a punctat L. Știrbu.

Despre carențele legii cu privire la drepturile de autor BANI.MD a relata încă în la începutul acestui an. În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională COPYRIGHT și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

#drept de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Documentul propune ca întreaga cotă de import de 3.000 de tone să fie alocată exclusiv operatorilor economici din industria prelucrătoare, cu excluderea intermediarilor.

Potrivit hotărârii, intervenția este motivată de riscul unor abuzuri din partea intermediarilor, care ar putea importa zahăr în numele procesatorilor și ulterior să aplice marje comerciale suplimentare, afectând competitivitatea producătorilor micro și mici și ducând la majorarea prețurilor produselor alimentare autohtone.

Autoritățile susțin că Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și Camera Comerț și Industrie și au semnalat anterior riscuri legate de monopolizarea contingentului, lipsa trasabilității importurilor și dificultăți în monitorizarea utilizării reale a zahărului importat.

Proiectul prevede amendarea punctului 3 din hotărârea în vigoare, astfel încât doar procesatorii care importă și utilizează zahărul în nume propriu să poată beneficia de contingentul tarifar preferențial. Măsura are scopul de a preveni situația în care cantitatea integrală de 3.000 de tone ar putea fi valorificată încă de la începutul anului 2026 de un număr limitat de importatori mari, care dispun de capacități logistice și financiare superioare.

Potrivit statisticilor, consumul anual de zahăr diferă în funcție de dimensiunea procesatorilor: microîntreprinderile consumă, în medie, 3–12 tone/an, întreprinderile mici – 15–50 tone/an și utilizatorii industriali – 70–100 tone/an, în funcție de produs și sezon. Datele sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană, unde IMM-urile din sectorul alimentar consumă, de regulă, 12–60 tone de zahăr anual.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar implementarea va reveni Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.