Special pentru AGEPI: Autorii nu pot beneficia de remunerație pentru prima jumătate a anului 2023, din cauza noii legi

În data de 13 iulie, opinia publică a fost alertată despre faptul că autorii nu vor beneficia de remunerația pentru prima jumătate de a anului 2023. Și acest lucru se datorează carențelor legii drepturilor de autor, care a fost votată și intrată în vigoare în mare grabă.

Asociația Națională „COPYRIGHT” susține că legea a fost votată cu implicarea unor persoane incompetente și diletante, exclusiv în interesul utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi și care denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii, constatăm faptul că la ziua de azi această lege este nefuncțională și nici nu poate fi implementată fără prejudicierea titularilor de drepturi.

„Prin Legea nouă toate licențele eliberate utilizatorilor au fost anulate, iar licențe noi nu au fost eliberate întârziat, iar ca rezultat, remunerația de autor nu a fost acumulată. În aceste condiții, achitările regulate ce urmau a fi plătite titularilor de drepturi pentru prima jumătate a anului 2023, nu pot fi efectuate. La moment, din partea OGC-lor și altor asociații obștești din domeniu se întreprind toate măsurile necesare pentru schimbarea situației și apărarea intereselor titularilor de drepturi”, se spune în declarația asociației.

Curios este faptul, că în timp ce redacția BANI.MD a atras atenția despre faptul că autorii nu-și pot încasa remunerația, AGEPI difuzează un comunicat și spune că declarațiile sunt false. Autoritatea scrie că au fost avizate și desemnate ca colector 2 organizații de gestiune colectivă: Asociația Obștească „AUTORITY” și Asociaţia Obştească „ARTTON” – pentru gestionarea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Doar că această explicație a AGEPI nu are nimic comun cu faptele descrise în articolul Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contactat de redacție, Liviu Știrbu, președintele AN COPYRIGHT a declarat că: „Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI. Chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, de către OGC-le avizate și desemnate în calitate de colector, nu a fost eliberată nicio licență și nu a fost acumulat nici-un leu ca remunerație, și astfel, titularii de drepturi nu au primit nimic, deoarece noua lege nu poate fi implementată în practică. Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale de către utilizatori este ilegală”, a punctat L. Știrbu.

Despre carențele legii cu privire la drepturile de autor BANI.MD a relata încă în la începutul acestui an. În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională COPYRIGHT și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

#drept de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.