Special pentru AGEPI: Autorii nu pot beneficia de remunerație pentru prima jumătate a anului 2023, din cauza noii legi

În data de 13 iulie, opinia publică a fost alertată despre faptul că autorii nu vor beneficia de remunerația pentru prima jumătate de a anului 2023. Și acest lucru se datorează carențelor legii drepturilor de autor, care a fost votată și intrată în vigoare în mare grabă.

Asociația Națională „COPYRIGHT” susține că legea a fost votată cu implicarea unor persoane incompetente și diletante, exclusiv în interesul utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi și care denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii, constatăm faptul că la ziua de azi această lege este nefuncțională și nici nu poate fi implementată fără prejudicierea titularilor de drepturi.

„Prin Legea nouă toate licențele eliberate utilizatorilor au fost anulate, iar licențe noi nu au fost eliberate întârziat, iar ca rezultat, remunerația de autor nu a fost acumulată. În aceste condiții, achitările regulate ce urmau a fi plătite titularilor de drepturi pentru prima jumătate a anului 2023, nu pot fi efectuate. La moment, din partea OGC-lor și altor asociații obștești din domeniu se întreprind toate măsurile necesare pentru schimbarea situației și apărarea intereselor titularilor de drepturi”, se spune în declarația asociației.

Curios este faptul, că în timp ce redacția BANI.MD a atras atenția despre faptul că autorii nu-și pot încasa remunerația, AGEPI difuzează un comunicat și spune că declarațiile sunt false. Autoritatea scrie că au fost avizate și desemnate ca colector 2 organizații de gestiune colectivă: Asociația Obștească „AUTORITY” și Asociaţia Obştească „ARTTON” – pentru gestionarea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Doar că această explicație a AGEPI nu are nimic comun cu faptele descrise în articolul Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contactat de redacție, Liviu Știrbu, președintele AN COPYRIGHT a declarat că: „Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI. Chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, de către OGC-le avizate și desemnate în calitate de colector, nu a fost eliberată nicio licență și nu a fost acumulat nici-un leu ca remunerație, și astfel, titularii de drepturi nu au primit nimic, deoarece noua lege nu poate fi implementată în practică. Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale de către utilizatori este ilegală”, a punctat L. Știrbu.

Despre carențele legii cu privire la drepturile de autor BANI.MD a relata încă în la începutul acestui an. În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională COPYRIGHT și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

#drept de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.