Special pentru AGEPI: Autorii nu pot beneficia de remunerație pentru prima jumătate a anului 2023, din cauza noii legi

În data de 13 iulie, opinia publică a fost alertată despre faptul că autorii nu vor beneficia de remunerația pentru prima jumătate de a anului 2023. Și acest lucru se datorează carențelor legii drepturilor de autor, care a fost votată și intrată în vigoare în mare grabă.

Asociația Națională „COPYRIGHT” susține că legea a fost votată cu implicarea unor persoane incompetente și diletante, exclusiv în interesul utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi și care denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii, constatăm faptul că la ziua de azi această lege este nefuncțională și nici nu poate fi implementată fără prejudicierea titularilor de drepturi.

„Prin Legea nouă toate licențele eliberate utilizatorilor au fost anulate, iar licențe noi nu au fost eliberate întârziat, iar ca rezultat, remunerația de autor nu a fost acumulată. În aceste condiții, achitările regulate ce urmau a fi plătite titularilor de drepturi pentru prima jumătate a anului 2023, nu pot fi efectuate. La moment, din partea OGC-lor și altor asociații obștești din domeniu se întreprind toate măsurile necesare pentru schimbarea situației și apărarea intereselor titularilor de drepturi”, se spune în declarația asociației.

Curios este faptul, că în timp ce redacția BANI.MD a atras atenția despre faptul că autorii nu-și pot încasa remunerația, AGEPI difuzează un comunicat și spune că declarațiile sunt false. Autoritatea scrie că au fost avizate și desemnate ca colector 2 organizații de gestiune colectivă: Asociația Obștească „AUTORITY” și Asociaţia Obştească „ARTTON” – pentru gestionarea dreptului de autor și a drepturilor conexe. Doar că această explicație a AGEPI nu are nimic comun cu faptele descrise în articolul Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contactat de redacție, Liviu Știrbu, președintele AN COPYRIGHT a declarat că: „Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI. Chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, de către OGC-le avizate și desemnate în calitate de colector, nu a fost eliberată nicio licență și nu a fost acumulat nici-un leu ca remunerație, și astfel, titularii de drepturi nu au primit nimic, deoarece noua lege nu poate fi implementată în practică. Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale de către utilizatori este ilegală”, a punctat L. Știrbu.

Despre carențele legii cu privire la drepturile de autor BANI.MD a relata încă în la începutul acestui an. În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională COPYRIGHT și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

#drept de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.