Speranța moare ultima! Mercedes-Benz mizează pe noii bogați din India pentru a crește vânzările mașinilor de lux

Constructorul auto german Mercedes-Benz mizează pe faptul că un nou val de tineri milionari va stimula cererea pentru automobile de lux în India, a declarat un oficial din conducerea grupului german, potrivit Reuters.

Un raport realizat de firma Hurum, boom-ul de pe piaţa bursieră şi frenezia cu care apar start-up-uri creează o nouă generaţie de milionari în India. Potrivit raportului, numărul de gospodării din India cu o avuţie netă de cel puţin un milion de dolari a crescut în 2021 cu 11% până la 458.000 de gospodării şi ar urma să crească cu alte 30% pe parcursul următorilor cinci ani.

„Baza de clienţi se extinde şi se mută treptat dincolo de clienţii noştri tradiţionali” a spus Martin Schwenk, director general la Mercedes-Benz India într-un interviu pentru Reuters. „Pe viitor vom vedea ritmuri de creştere mai mari pe segmentul de lux decât vedem pe piaţa automobilelor de masă”, a apreciat Martin Schwenk, adăugând că vârsta medie a unui cumpărător de automobil Mercedes a scăzut sub 40 de ani, de la peste 45 de ani anterior.

Piaţa auto din India este în mare parte una de automobile mici şi low-cost în care modelele de lux reprezintă doar 1% din cele trei milioane de automobile care se vând într-un an. Mercedes este cel mai bine vândut model de lux controlând o cotă de piaţă de peste 40%, susţin analiştii de la JATO Dynamics.

În 2021, vânzările Mercedes în India au crescut cu peste 40% până la 11.242 de automobile, după un minim de doar 7.893 de unităţi în 2020. Însă pentru modelele de top precum GLS, S-Class şi GLS Maybach, care costă mai mult de 10 milioane de rupi (131.337 de dolari) bucata, ritmul de creştere a vânzărilor a fost de 80%.

Martin Schwenk a recunoscut că o parte din această cerere se datorează ieşirii din pandemie însă a adăugat că piaţa de automobile de lux din India a demonstrat că are potenţial pentru o creştere mai mare, o situaţie care nu s-a mai întâlnit în ultimii 6-8 ani. Pentru a profita de acest elan, Mercedes intenţionează să lanseze 10 modele în 2022, inclusiv sedanul electric EQS care este asamblat la o uzină din India.

#masini de lux #bogati #mercedes benz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Regulile actuale sunt considerate insuficiente. sursa foto: Getty

Miniștrii europeni au promis că își vor intensifica eforturile de a proteja copiii online, însă nu au mers atât de departe încât să adopte propunerea Danemarcei de a interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele de socializare, scrie Euronews.

Declarația de la Iutlanda, elaborată de Danemarca – care deține președinția reuniunilor miniștrilor UE în a doua jumătate a anului 2025 – a fost semnată de 25 de state membre, cu excepția Estoniei și Belgiei, în cadrul unei întâlniri informale a miniștrilor europeni ai telecomunicațiilor, vineri.

Miniștrii au convenit să analizeze dacă este nevoie de măsuri suplimentare care să completeze cadrul actual al Uniunii, având în vedere că minorii sunt expuși tot mai des conținuturilor ilegale, dăunătoare sau extremiste și „au nevoie de o protecție mai puternică și mai bine orientată”.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicat în 2024 arată că utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Mai mult de un adolescent din zece (11%) prezintă semne de comportament problematic – dificultăți în controlarea timpului petrecut online și efecte negative asupra stării de bine.

Una dintre soluțiile luate în calcul pentru a limita expunerea copiilor la conținuturi ilegale sau nepotrivite este verificarea eficientă a vârstei. Această măsură ar putea fi inclusă în viitoarea Lege privind Corectitudinea Digitală (Digital Fairness Act), pe care Comisia Europeană intenționează să o prezinte la începutul anului viitor.

„În lumea offline, verificarea vârstei este standard pentru bunuri și servicii cu restricții de vârstă. Prin urmare, este rezonabil să ne așteptăm la măsuri similare și în mediul online, unde riscurile – în special pentru minori – sunt semnificative și bine documentate”, se arată în declarație.

„Fără un sistem de verificare a vârstei sigur și de încredere, este dificil să se prevină, de exemplu, ca rețelele sociale să nu țintească minorii cu conținut și funcții destinate adulților, punându-le astfel în pericol bunăstarea”, mai subliniază documentul.

Declarația de la Iutlanda susține că reglementările existente, cum este Legea Serviciilor Digitale (DSA) – actul legislativ european care obligă platformele online să combată conținuturile ilegale și să fie mai transparente în privința moderării – nu sunt suficiente pentru a proteja eficient minorii.

„Cel mai important este să avem reguli clare; Legea Corectitudinii Digitale este în acest moment cea mai rapidă cale de a trece la acțiune. Regulile, însă, nu trebuie să se suprapună unele peste altele”, a declarat ministrul danez al Digitalizării, Caroline Stage Olsen.

La începutul săptămânii trecute, premierul danez Mette Frederiksen a anunțat că guvernul său intenționează să introducă o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, cu scopul de a „proteja mai bine copiii și tinerii într-o realitate digitală în care mulți se confruntă cu scăderea stării de bine și cu dependența tot mai mare de social media”.

În prezent, legislația europeană permite copiilor să își facă un cont pe rețele sociale de la vârsta de 13 ani, însă Frederiksen a invocat date care arată că 94% dintre copiii danezi folosesc social media înainte de această vârstă.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că executivul european a format un grup de experți care va analiza cum ar putea fi restricționat accesul copiilor la rețele sociale, menționând drept exemplu modelul Australiei, unde adolescenții sub 16 ani nu au voie să folosească platforme precum Snapchat, TikTok, Facebook, Instagram sau X (fostul Twitter).

Miniștrii din Germania, Olanda, Spania și Cipru au declarat înaintea reuniunii că sprijină demersul Danemarcei, dar că nu intenționează să impună interdicții similare.

„Nu vrem o interdicție, dar vrem să protejăm copiii mai mici de efectele negative ale tehnologiei”, a spus secretarul de stat german Thomas Jazombek.

La rândul său, ministrul grec al Guvernării Digitale, Dimitris Papastergiou, a avertizat că este nevoie de o abordare diferențiată.

„Ce facem cu copiii sub 12 ani? Există o maturitate diferită între 12 și 15 ani. Nu cred că ar trebui să existe o singură categorie de verificare a vârstei”, spune el.

Tot vineri, Comisia Europeană a solicitat platformelor Snapchat, YouTube, Apple și Google să ofere detalii suplimentare despre sistemele lor de verificare a vârstei, ca parte a eforturilor desfășurate în baza Legii Serviciilor Digitale (DSA).

Executivul european vrea să afle ce măsuri aplică aceste companii pentru a împiedica minorii să acceseze produse ilegale, cum ar fi drogurile sau țigările electronice, dar și conținut dăunător, precum cel care promovează tulburările de alimentație.

Legea Serviciilor Digitale a intrat în vigoare în 2023, iar de atunci Comisia a deschis zece anchete privind platforme precum X, TikTok și rețelele Meta – Facebook și Instagram – vizând posibile încălcări care merg de la integritatea alegerilor până la sistemele de recomandare.

Anchetele sunt încă în desfășurare, iar niciuna nu a fost finalizată până acum.