Spînu sare în apărarea KEC International: Banca Mondială și experții au dat aviz pozitiv companiei

După semnarea contractului de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău cu compania din India KEK International, în data de 12 noiembrie, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a e venit cu explicații într-o conferință de presă. Dânsul a declarat că deși au fost depistate nereguli, acestea sunt minore, iar Banca Mondială și experții au dat aviz pozitiv companiei indiene.

Când am venit la minister am evaluat această licitație. Una din propuneri a fost să trecem printr-o procedură de relicitare ca să nu fie speculații. Licitația a avut loc în anul 2020 or, devierile financiare constate nu a fost foarte mari. În context, Banca Mondială, experții și grupul de lucru care s-a ocupat de licitație au considerat că nu poate fi reluată licitația și s-a mers mai departe cu determinarea câștigătorului cu specificarea că în contractul final vor fi incluse cele nouă puncte de care se va ține cont în momentul proiectării acestei linii”, a menționat Spînu.

Potrivit ministrului, în contract urmează a fi incluse: acțiunea vântului va fi inclusă în calcule și greutatea pilonilor va fi conform cerințelor specificațiilor tehnice la etapa de proiectare, se va include componenta de pulsație care va fi de 1,5 conform normelor de amenajare a instalațiilor electrice sau 1,6 conform unui soft PLS Tower.

De asemenea, au fot luate în calcul acele 3 cm de chiciură care ar putea să se depună pe cablul electric, fundația pilonilor electrici va fi de 548 Kilonewtoni în loc 525 cât este prevăzut la moment fără majorarea de costuri, fundațiile vor fi proiectate pentru înălțimea maximă a pilonului electric, proiectarea fundației va fi realizată în conformitate cu caietul de sarcini inclusiv prin aplicarea factorului de siguranță 1.1. Totodată, ofertantul își va asuma oricare creștere a volumelor și dimensiunilor fundației și va furniza proiectul conform bunelor practici în conformitate cerințele și specificațiile tehnice.

Unica prevedere după 24 de luni care ar putea crește valoarea contractului de 27 mil. USD este scumpirea metalului.

La selectarea companiei câștigătoare, Spînu a spus că nu a sesizat careva intervenții din partea vreunui jucător politic.

Vineri, 12 noiembrie, a fost semnat contractul de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău, care presupune construcție liniei de 158 km pe un singur circuit.

Bani.md a scris anterior că agentul economic care se va ocupa de construcția liniei de interconectare are un istoric dubios și a fost selectat cu multiple derogări de la caietul de sarcini.

#interconectare #Energie #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.