Stare de alertă! Un gigant energetic avertizează asupra raționalizării energiei. Pericolul paște și Moldova

Raţionalizarea energiei în Europa nu poate fi exclusă, a avertizat şeful gigantului energetic Shell, din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu gaze din Rusia, scrie BBC.

Luând cuvântul la o conferinţă pe teme energetice, Ben van Beurden a declarat că se anunţă o “iarnă cu adevărat grea în Europa”, iar preţurile la energie vor înregistra creşteri “semnificative”.

Preţurile energiei au sărit la începutul acestui an după ce Rusia a invadat Ucraina. De asemenea, Rusia a fost acuzată că foloseşte gazul “ca pe o armă”, limitând livrările ca răspuns la sancţiunile UE.

Luna trecută, Germania s-a apropiat de raţionalizarea gazului după ce a declanşat etapa de “alarmă” a unui plan de urgenţă privind gazul pentru a face faţă penuriei, pe fondul temerilor legate de reducerea aprovizionării. Cel mai înalt nivel al planului ar permite statului să intervină şi să stabilească priorităţi în alocarea energiei către gospodării şi serviciile de urgenţă.

Săptămâna aceasta, livrările de gaze naturale ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică au fost întrerupte timp de 10 zile pentru lucrări anuale de întreţinere, dar există temeri că livrările ar putea să nu fie reluate.

Italia a raportat, de asemenea, penurii în aprovizionarea cu gaze, gigantul energetic italian Eni dezvăluind luna trecută că primeşte doar jumătate din cele 63 de milioane de metri cubi pe zi pe care le-a solicitat de la Gazprom.

UE este puternic dependentă de combustibilii fosili ruşi, Rusia furnizându-i 40% din gazele naturale. De asemenea, Rusia furnizează 27% din petrolul importat de UE, primind în schimb aproximativ 400 de miliarde de euro pe an.

Stocurile de gaz ale Europei sunt pline în proporţie de 62,6% şi există temeri că va fi dificil să se atingă obiectivul de cel puţin 80% pentru iarnă.

Mai multe ţări, cum ar fi Polonia, Bulgaria, Finlanda, Danemarca şi Ţările de Jos nu mai primesc gaz rusesc după ce au refuzat cererea de a plăti în ruble.

Republica Moldova se află în pragul unei crize gaziere, în condițiile în care nu s-a reușit să se facă auditul datoriei istorice de 709 mil. USD a Moldovagaz până la sfârșitul lunii mai, iar Gazprom este în drept să rezilieze contractul de livrare. Autoritățile, susțin că, deși, trimit solicitări concernului rus, acesta nu răspunde, iar despre o deconectare a gazului nu au fost anunțate.

Experții în energetică susțin că Gazprom va recurge la șantajul energetic în lunile de iarnă, de aceea autoritățile trebuie să aibă mai multe alternative, inclusiv să facă rezerve de gaz, cel puțin pentru două luni de iarnă.

Moldovagaz s-a adresat la ANRE cu solicitarea de a majora tariful la gaz pentru consumatorii casnici la 28,41 de lei metru cub, însă ANRE va aproba un tarif de 18,40 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#raționalizare #shell #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.