Starea de urgență în sănătate publică, prelungită. Certificat de vaccinare sau test PCR, necesar la intrarea în țară

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică s-a întrunit ieri, 13 ianuarie, în ședință, în contextul constatării prezenței pe teritoriul Republicii Moldova a tulpinii Omicron a coronavirusului de tip nou.

Comisia a decis prelungirea până la 15 martie a stării de urgență în sănătate publică. De asemenea, începând cu 17 ianuarie, la frontiera de stat se va reveni la sistemul prin care, indiferent de țara de proveniență, intrarea în Republica Moldova va fi permisă pe baza unuia din documentele: certificat de vaccinare, test PCR sau rapid efectuat cu 72 de ore, respectiv 48 de ore înainte de îmbarcare sau de intrarea în țară (în funcție de mijlocul de transport utilizat), concluzia medicală confirmativă în cazul persoanelor care au suportat COVID-19, în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi (6 luni) sau un act confirmativ de prezență a anticorpilor anti-COVID-19.

Totodată, având în vedere contagiozitatea ridicată a tulpinii Omicron, au fost adoptate măsuri suplimentare de protecție. Astfel, începând cu 17 ianuarie, în localitățile aflate în pragul de alertă portocaliu deservirea clienților în unitățile de alimentație publică va fi permisă numai cu prezentarea certificatului COVID-19, în limita a 75 la sută din capacitate.

Evenimentele private (mese festive, petreceri corporative, nunți, botezuri) cu 25 sau mai mulți participanți vor fi în continuare permise numai cu prezentarea de către aceștia a certificatului COVID-19, în pragurile de alertă verde și galben.

În pragurile de alertă portocaliu și roșu, regulile privind evenimentele private nu se schimbă: astfel, în pragul portocaliu acestea se permit doar cu prezentarea de către participanți a certificatului COVID-19, iar în pragul de alertă roșu rămân interzise. Pentru prevenirea aglomerației, în situația pragului de alertă roșu, accesul în Aeroportul Internațional Chișinău va fi permis doar pasagerilor.

În cadrul discuțiilor de la ședința CNESP a fost abordată și posibilitatea extinderii sferei de utilizare a certificatului COVID-19 în alte domenii de activitate, urmând ca acest subiect să facă obiectul unor consultări între Guvern și mediul de afaceri.

#stare de urgenta #restrictii #calatorii #CNESP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.