Start dificil pe piața auto chineză: Livrările de vehicule electrice şi hibride plug-in au scăzut cu aproape 40%

Vânzările de vehicule pe piaţa chineză, cea mai mare din lume, au înregistrat un avans anual de 47,9% în ianuarie, ajungând la 2,44 milioane de unităţi, dar livrările de vehicule electrice şi hibride plug-in au scăzut cu 38,8% faţă de luna precedentă, primul astfel de declin din august 2023, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Producătorilor Auto din China, transmit transmit Reuters şi Xinhua, conform Agerpres.

De asemenea, producţia de vehicule a ţării a crescut cu 51,2% în ianuarie, la 2,41 milioane de unităţi.

Vânzările de vehicule electrice şi hibride plug-in au reprezentat în ianuarie 29,9% din totalul livrărilor, iar faţă de în ianuarie 2022 au înregistrat un avans de 78,8%.

Startul dificil din 2024 al pieţei auto chineze arată stagnarea cererii consumatorilor în a doua economie mondială, afectată de criza din sectorul imobiliar şi de turbulenţele de pe pieţele financiare.

În contextul încetinirii cererii şi a sporirii concurenţei, Tesla a redus luna precedentă preţurile la unele maşini Model 3 şi Y în China, şi oferă discounturi în numerar pentru anumite tipuri din gama Model Y de la 1 februarie.

Datele preliminare publicate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din China (CPCA) arată că livrările de automobile au totalizat anul trecut 21,7 milioane de unităţi, după un avans de 10% în decembrie.

Vânzările de vehicule electrice şi hibride plug-in au totalizat 8,88 milioane de unităţi în 2023, un avans de 38% faţă de 2022. Secretarul general al CPCA, Cui Dongshu, se aşteaptă ca anul acesta vânzările de vehicule electrice şi hibride plug-in pe piaţa chineză să crească cu 22%, depăşind 11 milioane de unităţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#descrestere #mașini #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.