Statele Unite au luat faţa Chinei devenind cel mai important partener comercial al Germaniei

Statele Unite au devenit cel mai mare partener comercial al Germaniei în primul trimestru din 2024, depăşind China, relatează Agerpres.

În primele trei luni din acest an, comerţul Germaniei cu SUA a totalizat 63 miliarde de euro, în timp ce cifra pentru China a fost puţin sub 60 miliarde de euro.

În 2023, China a fost principalul partener comercial al Germaniei, pentru al optulea an consecutiv, volumele ajungând la 253 miliarde de euro, deşi cu doar câteva milioane de euro mai puţin faţă de comerţul cu SUA.

“Exporturile Germaniei către Statele Unite au crescut semnificativ datorită robusteţii economiei americane, în timp ce, atât exporturile, cât şi importurile din China au scăzut. Un alt motiv îl reprezintă factorii structurali. China şi-a extins lanţurile de aprovizionare şi produce bunuri din ce în ce mai complexe, pe care anterior le importa din Germania. În plus, firmele germane produc din ce în ce mai mult pe plan local, în loc să exporte bunuri din Germania în China”, apreciază economistul Vincent Stamer.

Oficialii de la Berlin au anunţat că vor să-şi reducă expunerea la China, citând diferenţele politice şi acuzând Beijingul de “practici neloiale”.

Importurile de bunuri ale Germaniei din China au scăzut în ritm anual cu aproape 12% în primul trimestru din 2024, în timp ce exporturile de mărfuri către China s-au redus cu doar 1%.

“Faptul că economia chineză a avut o evoluţie mai slabă decât se estima, în timp ce PIB-ul SUA a depăşit aşteptările, a contribuit probabil la aceste evoluţii”, explică analistul Juergen Matthes, de la Institutul economic german.

SUA sunt acum responsabile pentru aproximativ 10% din exporturile de bunuri ale Germaniei, în timp ce ponderea Chinei a scăzut sub 6%, a subliniat Matthes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #Germania #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.