Statistică oficială: 35 de mii dintre menajerele și îngrijitoarele străine din Italia provin din Republica Moldova

Aproape 70% dintre lucrătorii casnici din Italia nu au cetățenie italiană, iar procentul ajunge la 72,7% în cazul îngrijitorilor. Este vorba de aproape 622.000 de lucrători, dintre care 50,2% se ocupă de asistență personală (îngrijitori), scrie publicația italiană Ilsole24ore.

Dar care sunt naționalitățile ”mai înclinate” spre munca casnică? Fotografia sectorului a fost realizată de Domina (Asociația Națională a Familiilor de Lucrători în Gospodării) în cel de-al V-lea Raport Anual asupra Muncii, din care reiese că munca casnică este unul dintre principalele sectoare de angajare pentru cetățenii din Filipine și Moldova.

Moldova în top

Analizarea țărilor de origine a lucrătorilor casnici evidențiază faptul că în 2022, 46% dintre lucrătorii casnici ”străini” provin din trei națiuni; o cincime provine din România (131.000), a doua cea mai reprezentată țară este Ucraina, cu 91.000 de muncitori, urmată de Filipine cu 65.000.

Urmează celelalte țări de origine; 6% din totalul lucrătorilor casnici din Italia provin din Peru (37.333), în timp ce 5,6% din Moldova (35.113). Țări precum Bulgaria, Senegal, Rusia sau Nigeria sunt sub 7.000 de unități.

De unde vin îngrijitorii și menajerele?

Tipul de muncă casnică pare a fi corelat cu originea, adică tipul de muncă casnică se modifică și în funcție de naționalitate. Îngrijitorii sunt mai frecvenți în rândul cetățenilor din Georgia (82,4%), Bulgaria (73,8%), Ucraina (65,7%) și România (63,0%), chiar dacă există o prevalență clară a lucrătorilor casnici în rândul lucrătorilor din Pakistan (89,4%), Filipine (83,7%) și Bangladesh (83,8%). Comparativ cu 2021, se înregistrează o contracție la aproape toate naționalitățile, singura care a raportat creștere (+4,6%) este Georgia. Scăderi semnificative au fost înregistrate și în ceea ce privește România cu mai puțini 14.000 de lucrători (-9,9%), Maroc (-14,6%) și cetățeni asiatici precum cei din Bangladesh (-34,0%) și Pakistan (-27,8%).

Toate aceste naționalități sunt prezente în Italia în număr diferit, e destul să ne gândim că numărul cetățenilor români depășește un milion, în timp ce ucrainenii sunt 225.000, iar comunitatea filipineză e alcătuită din doar 159.000 de persoane. Pentru a înțelege tendința pentru munca casnică în funcție de naționalitate, luăm în considerare populația în vârstă de muncă (15-64 ani) împărțită pe cetățenie.

Comparând lucrătorii casnici în funcție de originea lor, este clar că, pentru unele naționalități, munca casnică este unul dintre sectoarele cu cea mai mare angajare. Peste jumătate dintre filipinezi și ucraineni par să găsească un loc de muncă în munca casnică, în timp ce pentru moldoveni procentul scade la 38%, iar pentru cetățenii din România, doar 15% par să fie angajați în sectorul casnic.

Dacă ar fi să facem o comparație cu cetățenii italieni, procentul nu ar ajunge la 1%. Date care confirmă faptul că pentru mulți străini, munca casnică este un prim canal de intrare pe piața muncii din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovenece #ingrijitoare #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.