Statistică oficială: 35 de mii dintre menajerele și îngrijitoarele străine din Italia provin din Republica Moldova

Aproape 70% dintre lucrătorii casnici din Italia nu au cetățenie italiană, iar procentul ajunge la 72,7% în cazul îngrijitorilor. Este vorba de aproape 622.000 de lucrători, dintre care 50,2% se ocupă de asistență personală (îngrijitori), scrie publicația italiană Ilsole24ore.

Dar care sunt naționalitățile ”mai înclinate” spre munca casnică? Fotografia sectorului a fost realizată de Domina (Asociația Națională a Familiilor de Lucrători în Gospodării) în cel de-al V-lea Raport Anual asupra Muncii, din care reiese că munca casnică este unul dintre principalele sectoare de angajare pentru cetățenii din Filipine și Moldova.

Moldova în top

Analizarea țărilor de origine a lucrătorilor casnici evidențiază faptul că în 2022, 46% dintre lucrătorii casnici ”străini” provin din trei națiuni; o cincime provine din România (131.000), a doua cea mai reprezentată țară este Ucraina, cu 91.000 de muncitori, urmată de Filipine cu 65.000.

Urmează celelalte țări de origine; 6% din totalul lucrătorilor casnici din Italia provin din Peru (37.333), în timp ce 5,6% din Moldova (35.113). Țări precum Bulgaria, Senegal, Rusia sau Nigeria sunt sub 7.000 de unități.

De unde vin îngrijitorii și menajerele?

Tipul de muncă casnică pare a fi corelat cu originea, adică tipul de muncă casnică se modifică și în funcție de naționalitate. Îngrijitorii sunt mai frecvenți în rândul cetățenilor din Georgia (82,4%), Bulgaria (73,8%), Ucraina (65,7%) și România (63,0%), chiar dacă există o prevalență clară a lucrătorilor casnici în rândul lucrătorilor din Pakistan (89,4%), Filipine (83,7%) și Bangladesh (83,8%). Comparativ cu 2021, se înregistrează o contracție la aproape toate naționalitățile, singura care a raportat creștere (+4,6%) este Georgia. Scăderi semnificative au fost înregistrate și în ceea ce privește România cu mai puțini 14.000 de lucrători (-9,9%), Maroc (-14,6%) și cetățeni asiatici precum cei din Bangladesh (-34,0%) și Pakistan (-27,8%).

Toate aceste naționalități sunt prezente în Italia în număr diferit, e destul să ne gândim că numărul cetățenilor români depășește un milion, în timp ce ucrainenii sunt 225.000, iar comunitatea filipineză e alcătuită din doar 159.000 de persoane. Pentru a înțelege tendința pentru munca casnică în funcție de naționalitate, luăm în considerare populația în vârstă de muncă (15-64 ani) împărțită pe cetățenie.

Comparând lucrătorii casnici în funcție de originea lor, este clar că, pentru unele naționalități, munca casnică este unul dintre sectoarele cu cea mai mare angajare. Peste jumătate dintre filipinezi și ucraineni par să găsească un loc de muncă în munca casnică, în timp ce pentru moldoveni procentul scade la 38%, iar pentru cetățenii din România, doar 15% par să fie angajați în sectorul casnic.

Dacă ar fi să facem o comparație cu cetățenii italieni, procentul nu ar ajunge la 1%. Date care confirmă faptul că pentru mulți străini, munca casnică este un prim canal de intrare pe piața muncii din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovenece #ingrijitoare #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.