Statistici care dor! În stânga Nistrului, pensia medie abia trece de 1800 lei

În timp ce salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept au crescut vizibil în ultimii ani, locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului trăiesc cu venituri aproape de două ori mai mici. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, care a prezentat vineri, 13 iunie 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice”, un tablou alarmant al prăpastiei economice care se adâncește între cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Ioniță, în primul trimestru din 2025, salariul mediu în stânga Nistrului a fost de 7.600 de lei, în timp ce pe malul drept a atins 14.600 lei. Pensiile urmează aceeași tendință: 1.859 lei în stânga Nistrului față de 3.800 lei în dreapta. În 2024, pensiile din regiune au scăzut în termeni reali cu 0,8%, iar salariile au crescut modest, cu doar 4,1%, sub rata inflației.

„În timp ce pe malul drept veniturile salariale au crescut real cu 8%, pe malul stâng creșterea a fost mult mai slabă, iar pensiile chiar au scăzut. Practic, pensionarii din stânga Nistrului sunt astăzi mai săraci decât în 2015”, a subliniat Ioniță.

În ciuda unor prețuri mai mici la resurse energetice, regiunea transnistreană este marcată de o inflație cumulată de 970% din 2001 până în prezent, mult peste media de 624% de pe malul drept. Astfel, bunăstarea reală a populației a fost erodată constant. „Ceea ce cumpărai în 2001 cu un leu în stânga Nistrului, acum costă aproape 10 lei”, a spus expertul.

În plus, datele demografice reale arată un declin sever: deși administrația de la Tiraspol declară oficial 450.000 de locuitori, Ioniță estimează că populația reală este în jur de 280.000, dintre care peste 150.000 se află în afara regiunii.

Economia regiunii a stagnat. PIB-ul nominal al malului stâng a crescut nesemnificativ din 2021 până în 2024 – de la 19,3 miliarde la 20,1 miliarde de ruble – și rămâne cu 70% sub nivelul din 1989. În schimb, malul drept a recuperat peste 73% din nivelul economic de dinaintea colapsului sovietic.

„În ultimii 14 ani, PIB-ul malului drept a crescut cu o medie anuală de 2,6%, pe când în stânga Nistrului – doar cu 0,45%. Un ritm de creștere de șase ori mai slab. Practic, oamenii de acolo trăiesc astăzi la nivelul anilor 2000, în timp ce restul țării a mers înainte”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria pensie #ecoomie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%