Statul limitează compensațiile pentru energia de la vânt și soare și impune mecanismul de facturare netă

Deputații au votat modificarea legii cu privire la energia regenerabilă. Este vorba de facturarea netă a volumului de energie electrică livrată în rețea, comparativ cu facturarea netă care este în prezent.

„Contorizarea netă utilizeze reaua în calitate de acumulator dă energie când e soare și consumă când are nevoie. Rețeaua nu este acumulator real poate servi celor care produc energie regenrabilă. Cei care își pun panouri solare pentru a substitui consumul real costurile le transferă pe cei care nu au panouri. Mecanismul de facturare netă permite o repartizare echitabilă a capacitărilor între diferiți consumatori să descurajăm supracapacitarea, să nu fie transformată într-un business de furnizare fără licență și reglementare. Pe de altă parte simplifică investițiile în domeniul regenerabilelor. Chiar dacă financiar este mai puțin avantajos din punct de vedere tehnic va fi mai simplu. Până acum erai legat de un singur loc de consum or, acum”, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit lui Parlicov, modificările propuse se referă la promovarea energiei regenerabile în sectoarele încălzire și răcire și transporturi, precum și la stabilirea dreptului producătorilor eligibili de a primi plăți (compensații) pentru limitarea cantităților de energie electrică din surse regenerabile, injectate în rețelele electrice. De asemenea, documentul conține prevederi referitoare la organizarea licitațiilor și conținutul documentației de licitație, precum și la drepturile și obligațiile specifice ale producătorilor eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retea #compensatii #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.