Strategia lui Spînu își propune să scoată sărăcia din satele ruinate ale Moldovei. Sudul țării – cel mai subdezvoltat

26 Ian. 2022, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Ian. 2022, 15:23 // Actual //  Lupu Eduard

În ședința de astăzi, Guvernul a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028 care vizează implementarea proiectelor și programelor regionale. Finalitatea acestora se orientează spre crearea condițiilor necesare pentru asigurarea veniturilor, ocupării și asigurării condițiilor de trai a cetăţenilor, atragerea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii regionale.

În același timp, analiza tendințelor de evoluție socio-economică a regiunilor din afara mun. Chișinău scoate în evidență perpetuarea unor sesizabile discrepanțe inter-regionale de dezvoltare a țării. În mod specific, se evidențiază două regiuni cu performanțe peste media națională (Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia și Regiunea de Dezvoltare Centru) și alte 2 regiuni cu performanțe sub media națională (Regiunea de Dezvoltare Nord și Regiunea de Dezvoltare Sud):

  1. Regiunea de Dezvoltare Centru (RD Centru) este puternic avantajată de proximitatea mun. Chișinău, înregistrând cele mai bune performanțe de dezvoltare în comparație cu toate celelalte regiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, RD Centru a fost lider național după evoluția majorității indicatorilor de dezvoltare socio-economică.
  2. Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia (RD UTAG) a reușit foarte eficient să valorifice avantajele oferite de statul special de autonomie și gradul mai avansat de descentralizare fiscală și administrativă. Având la începutul anilor 1990 un nivel de dezvoltare similar cu Regiunea de Dezvoltare Sud (RD Sud), RD UTAG a înregistrat o evoluție superioară pe întreaga durată a ultimelor decenii, transformându-se în una dintre cele mai dinamice regiuni din Republica Moldova.
  3. RD Sud continuă să rămână cea mai subdezvoltată regiune din țară, caracterizată de cel mai jos nivel de urbanizare și industrializare. Totodată, regiunea este caracterizată de cel mai jos nivel al ratei de ocupare a populației și cel mai mic salariu mediu printre toate celelalte regiuni din țară.
  4. Prosperitatea tradițională a Regiunii de Dezvoltare Nord (RD Nord) este în continuă descreștere, fiind puternic influențată atât de factorul demografic (regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile), cât și de factorul geografic (regiunea este cea mai îndepărtată de mun. Chișinău).

Cum vor autoritățile să dezvolte localitățile Moldovei

Pentru reducerea discrepanțelor dintre regiuni, autoritățile își propun mai multe obiective. Este vorba de: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

„O provocare majoră a finanțării obiectivelor de dezvoltare regională o constituie decalajul mare dintre resursele financiare mobilizate și necesitățile reale de dezvoltare regională. Astfel, deși resursele alocate din Bugetul de Stat și cele atrase de la donatori sunt în continuă creștere, acestea acoperă doar parțial necesitățile la nivel regional. Necitând la aceasta, chiar dacă alocațiile sunt planificate minuțios și bine direcționate, o bună parte din mijloacele alocate în FNDR nu sunt valorificate adecvat”, se spune în documentul aprobat de Guvern.

Realitatea Live

03 Dec. 2022, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Dec. 2022, 05:46 // Actual //  Lupu Eduard

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres. Nu

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef al publicaţiei, Oleg Roldughin, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia).

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a spus Roldughin.

Puțin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate, a spus el.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

În cursul anchetei, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Numărul buncărelor private este net superior celor care pot fi identificate prin contracte oficiale sau alte documente.
Potrivit jurnalistului, un grup de muncitori a descoperit că tunelurile din Moscova coboară până la 200 de metri sub pământ. Ei au găsit din întâmplare aceste tuneluri. La scurt timp, aceştia au fost condamnaţi la diferite sancţiuni administrative, unii dintre ei fiind pasibili de pedeapsa cu închisoarea şi trebuind să părăsească Rusia.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.
„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

Mai întâi există tuneluri ascunse sub centrul Moscovei. Potrivit jurnaliştilor, celebrul sistem Metro-2 (denumire neoficială pentru buncărele clasificate anterior) leagă clădirile guvernamentale din Moscova (în principal Kremlinul) de buncărele capitalei, precum şi de oraşele Balaşiha, Cehov şi Kaluga.

Jurnaliştii de la Sobesednik au descoperit una din intrările secrete ale unui tunel în apropiere de bulevardul Miciurinski din Moscova.

Jurnaliştii au relatat că există zeci de instalaţii de acest tip în capitala Federaţiei Ruse în diferite locuri: Aleea Lucinikov ( nu departe de Piaţa Lubianka, adresa sediului şi a închisorii FSB), Aleea Krestovozdvijenski (în apropierea Ministerului Apărării) şi Taganka (lângă buncărul lui Stalin). Multe dintre ele sunt concentrate de asemenea în jurul fostului teren viran numit Ramenki-43, unde ar exista un întreg oraş subteran, legat de Kremlin prin tuneluri.

În plus, există adăposturi subterane sub palatul lui Putin din oraşul Ghelendjik, pe ţărmul Mării Negre.

Jurnaliştii cred că există un alt buncăr sub muntele Iamantau, într-un oraş bine ascuns în Ural într-un oraş numit Mejgorie, situat la sud de Ekaterinburg, undeva între Magnitogorsk şi Ufa.

„Formaţiunea teritorială administrativă închisă” (oraşe secrete, cunoscute sub numele de ZATO, în limba rusă), Mejgorie a apărut combinând două orăşele militare, Beloreţk-15 şi Beloreţk-16, situate la 20 km unul de altul. În general, se presupune că circa 15.000 de persoane locuiesc acolo. Nici măcar localnicii din regiune nu pot intra în oraş decât cu permise speciale.

Jurnaliştii subliniază că anumite lucrări la muntele Iamantau s-au intensificat în ultimul timp. S-au cheltuit mulţi bani. Avioanele ruseşti au impus o zonă de excludere aeriană deasupra muntelui şi este dificil să pătrunzi acolo pe jos, afirmă jurnaliştii de la Sobesednik.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău