Strategia lui Spînu își propune să scoată sărăcia din satele ruinate ale Moldovei. Sudul țării

În ședința de astăzi, Guvernul a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028 care vizează implementarea proiectelor și programelor regionale. Finalitatea acestora se orientează spre crearea condițiilor necesare pentru asigurarea veniturilor, ocupării și asigurării condițiilor de trai a cetăţenilor, atragerea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii regionale.

În același timp, analiza tendințelor de evoluție socio-economică a regiunilor din afara mun. Chișinău scoate în evidență perpetuarea unor sesizabile discrepanțe inter-regionale de dezvoltare a țării. În mod specific, se evidențiază două regiuni cu performanțe peste media națională (Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia și Regiunea de Dezvoltare Centru) și alte 2 regiuni cu performanțe sub media națională (Regiunea de Dezvoltare Nord și Regiunea de Dezvoltare Sud):

Regiunea de Dezvoltare Centru (RD Centru) este puternic avantajată de proximitatea mun. Chișinău, înregistrând cele mai bune performanțe de dezvoltare în comparație cu toate celelalte regiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, RD Centru a fost lider național după evoluția majorității indicatorilor de dezvoltare socio-economică.
Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia (RD UTAG) a reușit foarte eficient să valorifice avantajele oferite de statul special de autonomie și gradul mai avansat de descentralizare fiscală și administrativă. Având la începutul anilor 1990 un nivel de dezvoltare similar cu Regiunea de Dezvoltare Sud (RD Sud), RD UTAG a înregistrat o evoluție superioară pe întreaga durată a ultimelor decenii, transformându-se în una dintre cele mai dinamice regiuni din Republica Moldova.
RD Sud continuă să rămână cea mai subdezvoltată regiune din țară, caracterizată de cel mai jos nivel de urbanizare și industrializare. Totodată, regiunea este caracterizată de cel mai jos nivel al ratei de ocupare a populației și cel mai mic salariu mediu printre toate celelalte regiuni din țară.
Prosperitatea tradițională a Regiunii de Dezvoltare Nord (RD Nord) este în continuă descreștere, fiind puternic influențată atât de factorul demografic (regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile), cât și de factorul geografic (regiunea este cea mai îndepărtată de mun. Chișinău).

Cum vor autoritățile să dezvolte localitățile Moldovei

Pentru reducerea discrepanțelor dintre regiuni, autoritățile își propun mai multe obiective. Este vorba de: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

„O provocare majoră a finanțării obiectivelor de dezvoltare regională o constituie decalajul mare dintre resursele financiare mobilizate și necesitățile reale de dezvoltare regională. Astfel, deși resursele alocate din Bugetul de Stat și cele atrase de la donatori sunt în continuă creștere, acestea acoperă doar parțial necesitățile la nivel regional. Necitând la aceasta, chiar dacă alocațiile sunt planificate minuțios și bine direcționate, o bună parte din mijloacele alocate în FNDR nu sunt valorificate adecvat”, se spune în documentul aprobat de Guvern.

#regiuni #strategie #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM