(STUDIU) 1 din 3 pacienți cu forme severe de Covid-19 dezvoltă o boală mintală

Un studiu publicat în Lancet Psychiatry arată că unul din trei oameni (34%) care au suferit de COVID-19 și care au trecut printr-o formă severă a bolii a dezvoltat după șase luni o afecțiune psihiatrică sau neurologică.

În acest studiu au fost implicați 236.379 de pacienți, în mare parte din SUA. Astfel, s-a constatat că 34% au prezentat tulburări alea sănătății mintale și neurologice în termen de șase luni după ce au fost testați pozitiv cu coronavirus. Cea mai frecventă este anxietatea, pe care 17% dintre oameni au dezvoltat-o.

Experții din sănătate atenționează sistemul de sănătate să fie pregătite să facă față pacienților afectați de aceste tulburări.

Diagnosticul neurologic, cum ar fi accidentul vascular cerebral și demența, au fost mai rare, dar nu mai puțin frecvente la cei care au fost grav bolnavi în timpul infecției cu COVID-19. Dintre cei care au fost internați la terapie intensivă, 7% au avut un accident vascular cerebral și aproape 2% au fost diagnosticați cu demență, scrie Wall Street.

De asemenea, studiul a constatat că aceste diagnostice au fost mai frecvente la pacienții cu COVID-19 decât la cei care au avut gripă sau infecții ale tractului respirator în aceeași perioadă de timp.

#boli mintale #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.