Studiu IPSOS: Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova s-a dublat în octombrie 2022

Volumul comerțului ilegal cu țigarete în Republica Moldova a crescut semnificativ de la 4,1%, în octombrie 2021, la 7,4%, în octombrie 2022, relevă datele studiului IPSOS.

Rezultatele studiului mai arată o dublare a comerțului ilicit cu produse de tutun în regiunile situate la frontiera cu Ucraina, de la 7,6% la 14,4%, afectând localitățile Briceni, Dondușeni, Căușeni, Ocnița, Soroca, etc., dar și în regiunea de nord a țării, unde piața neagră a produselor de tutun a crescut de la 4,6% la 12%. De asemenea, de la 4,6% la 9% a crescut comerțul ilegal la frontiera cu România, în localitățile Hîncești, Nisporeni, Ungheni, Edineț, Leova, etc, scrie Mold Street.

Principala sursă a comerțului ilegal o constituite țigaretele de origine necunoscută sau care nu corespund legislației naționale. Ponderea acestor produse a crescut cel mai semnificativ, de la 0,8% la 3,1%. S-a dublat și ponderea țigărilor fără timbru de acciz („illicit whites”), care a ajuns la 2,8%. Ponderea țigaretelor de origine „duty-free” reprezintă 1,3%, iar țigaretelor destinate comercializării în alte țări decât Moldova („non-domestic duty-paid”) le revin 0,2%.

Prețul mediu de achiziționare a țigaretelor este de 25 de lei pentru un pachet, în timp ce costul unui pachet de țigări comercializate legal este de 34 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Studiul realizat de IPSOS, una dintre cele mai mari companii de cercetări de piață din lume, arată că zonele rurale sunt cele mai afectate de comerțul ilegal cu produse din tutun, cu o pondere de 9,1%, iar în zonele urbane rata este de 5,4%.

Produsele ilegale sunt preponderent comercializate în magazinele alimentare (59%), urmate de minimarketuri (10,2%) și magazine de la stațiile PECO (5%).

Studiul a fost realizat de către institutul IPSOS în perioada septembrie – octombrie 2022. Metodologia cercetării prevede interviuri cu colectarea de mostre.

În total au fost chestionați 1.532 de fumători adulți cu vârsta cuprinsă între 19 și 64 de ani, din zonele rurale și urbane ale țării, cu excepția regiunii transnistrene. Studiul a fost realizat la comanda principalilor producători de țigarete din Moldova – JTI și PMI.

#IPSOS #comert ilegal #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră