SUA avertizează Turcia că ar putea impune sancțiuni companiilor turcești care ajută Rusia să ocolească restricțiile

Oficialii americani au avertizat guvernul turc asupra unui „risc real” de a impune restricții companiilor turcești care ajută Rusia să eludeze sancțiunile, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali occidentali.

Potrivit acestora, Washingtonul este foarte îngrijorat de modul în care Turcia ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În special, potrivit oficialilor, electronicele occidentale intră în Rusia prin Turcia, iar porturile turcești continuă să primească nave rusești aflate sub sancțiuni.

„Suntem într-un dialog constant cu guvernul turc pe aceste probleme. Sperăm din suflet că vom putea evita un scenariu în care companii turcești vor fi supuse sancțiunilor”, a spus una dintre sursele publicației.

O preocupare deosebită pentru oficialii americani este flota „fantomă” care operează prin Turcia, care ajută Rusia să furnizeze petrol țărilor asiatice, ocolind în același timp plafonul de preț stabilit de țările G7.

Potrivit WSJ, unul dintre cei mai mari operatori ai flotei „secrete” este compania turcă Beks Ship Management, fondată în urmă cu mai bine de zece ani. În 2021, flota acestei companii era formată din șase nave. De atunci, a început să crească rapid, iar până în august 2023, flota sa avea deja 41 de nave cu o valoare totală de 782 de milioane de dolari. Costul total al flotei companiei a crescut de aproximativ zece ori în doi ani și jumătate.

Purtătorul de cuvânt al Beks Ship Management, Cemil Ersoz, a declarat reporterilor că navele au fost achiziționate prin bănci din Franța, China, Japonia, Taiwan și Australia. El a declarat că finanțarea nu a venit din Rusia.

WSJ notează că Beks Ship Management nu este singura companie din flota rusă „fantomă”. Potrivit publicației, sute de nave din întreaga lume, deținute de firme din Grecia, India, Emiratele Arabe Unite și Turcia, ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În același timp, companiile însele evită sancțiunile secundare din cauza faptului că lucrează în afara standardelor obișnuite ale industriei.
După declanșarea unui război pe scară largă în Ucraina, țările occidentale au impus numeroase sancțiuni împotriva Rusiei, acordând o atenție deosebită resurselor energetice rusești. În decembrie 2022, embargoul UE asupra petrolului a intrat în vigoare, interzicând țărilor UE să cumpere petrol rusesc livrat pe mare. În același timp, a fost introdus, printre altele, un plafon de preț, interzicând companiilor de asigurări occidentale să asigure navele care transportă petrol rusesc la un preț mai mare decât plafonul stabilit. Pe fondul tuturor acestor restricții, Rusia a început să formeze o flotă „fantomă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.