SUA avertizează Turcia că ar putea impune sancțiuni companiilor turcești care ajută Rusia să ocolească restricțiile

Oficialii americani au avertizat guvernul turc asupra unui „risc real” de a impune restricții companiilor turcești care ajută Rusia să eludeze sancțiunile, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali occidentali.

Potrivit acestora, Washingtonul este foarte îngrijorat de modul în care Turcia ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În special, potrivit oficialilor, electronicele occidentale intră în Rusia prin Turcia, iar porturile turcești continuă să primească nave rusești aflate sub sancțiuni.

„Suntem într-un dialog constant cu guvernul turc pe aceste probleme. Sperăm din suflet că vom putea evita un scenariu în care companii turcești vor fi supuse sancțiunilor”, a spus una dintre sursele publicației.

O preocupare deosebită pentru oficialii americani este flota „fantomă” care operează prin Turcia, care ajută Rusia să furnizeze petrol țărilor asiatice, ocolind în același timp plafonul de preț stabilit de țările G7.

Potrivit WSJ, unul dintre cei mai mari operatori ai flotei „secrete” este compania turcă Beks Ship Management, fondată în urmă cu mai bine de zece ani. În 2021, flota acestei companii era formată din șase nave. De atunci, a început să crească rapid, iar până în august 2023, flota sa avea deja 41 de nave cu o valoare totală de 782 de milioane de dolari. Costul total al flotei companiei a crescut de aproximativ zece ori în doi ani și jumătate.

Purtătorul de cuvânt al Beks Ship Management, Cemil Ersoz, a declarat reporterilor că navele au fost achiziționate prin bănci din Franța, China, Japonia, Taiwan și Australia. El a declarat că finanțarea nu a venit din Rusia.

WSJ notează că Beks Ship Management nu este singura companie din flota rusă „fantomă”. Potrivit publicației, sute de nave din întreaga lume, deținute de firme din Grecia, India, Emiratele Arabe Unite și Turcia, ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În același timp, companiile însele evită sancțiunile secundare din cauza faptului că lucrează în afara standardelor obișnuite ale industriei.
După declanșarea unui război pe scară largă în Ucraina, țările occidentale au impus numeroase sancțiuni împotriva Rusiei, acordând o atenție deosebită resurselor energetice rusești. În decembrie 2022, embargoul UE asupra petrolului a intrat în vigoare, interzicând țărilor UE să cumpere petrol rusesc livrat pe mare. În același timp, a fost introdus, printre altele, un plafon de preț, interzicând companiilor de asigurări occidentale să asigure navele care transportă petrol rusesc la un preț mai mare decât plafonul stabilit. Pe fondul tuturor acestor restricții, Rusia a început să formeze o flotă „fantomă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.