Sultanul Erdogan a cumpărat o cantitate record de aur – 23 de tone în ianuarie

Datele furnizate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că în prezent Turcia are o rezervă de aur de 565 de tone, cea mai mare cantitate din istorie, scrie Agerpres, preluând Bloomberg.

Banca Centrală a Chinei şi Banca Naţională din Kazahstan au fost al doilea, respectiv al treilea mare cumpărător de aur, adăugând 15 tone, respectiv patru tone de aur la rezervele lor.

În total, achiziţiile de metal preţios ale băncilor centrale din întreaga lume au crescut cu 16% luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

Cel mai mare vânzător de aur a fost banca centrală a Uzbekistanului, care a vândut 12 tonje de aur, potrivit datelor WGC.

Turcia a început să acumuleze aur în ultimele luni şi anul trecut Banca Centrală a Turciei a fost cel mai mare cumpărător de aur din rândul autorităţilor monetare.

Luna trecută însă, autorităţile turce au suspendat anumite importuri de aur, în cadrul unui plan de urgenţă destinat contracarării consecinţelor economice ale cutremurelor din 6 februarie. Guvernul de la Ankara vrea să oprească fuga turcilor spre aur, care este una din cele mai mari ameninţări la adresa deteriorării finanţelor externe. În 2022, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 48,8 miliarde de dolari, iar importurile de aur au fost responsabile pentru 20,4 miliarde de dolari din valoarea totală a deficitului de cont curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #Turcia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.