Sultanul Erdogan a cumpărat o cantitate record de aur – 23 de tone în ianuarie

Datele furnizate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că în prezent Turcia are o rezervă de aur de 565 de tone, cea mai mare cantitate din istorie, scrie Agerpres, preluând Bloomberg.

Banca Centrală a Chinei şi Banca Naţională din Kazahstan au fost al doilea, respectiv al treilea mare cumpărător de aur, adăugând 15 tone, respectiv patru tone de aur la rezervele lor.

În total, achiziţiile de metal preţios ale băncilor centrale din întreaga lume au crescut cu 16% luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

Cel mai mare vânzător de aur a fost banca centrală a Uzbekistanului, care a vândut 12 tonje de aur, potrivit datelor WGC.

Turcia a început să acumuleze aur în ultimele luni şi anul trecut Banca Centrală a Turciei a fost cel mai mare cumpărător de aur din rândul autorităţilor monetare.

Luna trecută însă, autorităţile turce au suspendat anumite importuri de aur, în cadrul unui plan de urgenţă destinat contracarării consecinţelor economice ale cutremurelor din 6 februarie. Guvernul de la Ankara vrea să oprească fuga turcilor spre aur, care este una din cele mai mari ameninţări la adresa deteriorării finanţelor externe. În 2022, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 48,8 miliarde de dolari, iar importurile de aur au fost responsabile pentru 20,4 miliarde de dolari din valoarea totală a deficitului de cont curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #Turcia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții de 2,8 miliarde EUR prin programul Connecting Europe Facility (CEF), care va finanța 94 de proiecte destinate modernizării transportului pe întreg continentul. Inițiativa vizează căi ferate mai ecologice, porturi și terminale modernizate, rețele de trafic digitalizate și infrastructuri mai reziliente la schimbările climatice.

Pentru Republica Moldova, pachetul include o finanțare nerambursabilă de 3,5 milioane EUR, destinată modernizării conexiunii feroviare Iași (România) – Ungheni (Moldova). Proiectul prevede reabilitarea unei linii duble și a unei linii simple, reducând semnificativ timpul de deplasare peste Prut și mărind capacitatea de transport transfrontalier de marfă și pasageri. Totodată, va fi realizată prima electrificare a unei linii feroviare din Republica Moldova, eliminând unul dintre cele mai importante blocaje de infrastructură la granița cu UE.

Autoritățile de la Chișinău salută decizia Bruxelles-ului, subliniind că electrificarea legăturii feroviare cu Iași-ul va accelera integrarea Republicii Moldova în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și va stimula comerțul regional în coridorul UE–Moldova–Ucraina. De la asocierea la CEF, în 2023, Moldova și Ucraina pot aplica în mod direct la fonduri europene pentru proiecte de infrastructură strategică.

Comisarul european pentru transporturi a declarat că „investițiile anunțate astăzi susțin obiectivele Pactului Verde și consolidează reziliența rutelor de transport la nivel european, inclusiv în vecinătatea estică”. Lucrările pe tronsonul Iași–Ungheni sunt programate să înceapă în a doua jumătate a anului 2026, cu finalizare estimată în 2028.