Sultanul Erdogan încearcă să ţină economia Turciei sub control şi creşte salariul. Inflaţia record mănâncă câştigurile

Ajutorul pentru muncitori vine în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru un scrutin de alegeri complicate anul viitor, scrie Financial Times.

Preşedintele Turciei a majorat drastic salariul minim al ţării pentru a reduce costul vieţii pentru lucrătorii care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Creşterea are loc înaintea alegerilor de anul viitor, în care preşedintele, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu cea mai grea bătălie de până acum pentru a păstra puterea.
Salariul minim al Turciei ar urma să fie de 8.500 de lire turceşti, sau 455 de dolari pe lună, în 2023, a spus Erdogan într-o declaraţie televizată, joi. Cifra este dublă faţă de rata de la începutul anului 2022 şi cu 55% mai mare decât creşterea din iulie. El a semnalat, de asemenea, că o altă creştere ar putea fi pregătită în următoarele luni.

„Dacă vedem o situaţie neaşteptată, nu vom ezita să facem o ajustare intermediară, aşa cum am făcut anul trecut. Ca guvern care a crescut veniturile şi bunăstarea lucrătorilor noştri, nu vom permite ca drepturile nimănui să fie pierdute. Suntem aici pentru naţiunea noastră”, a spus Erdogan.

Inflaţia din Turcia a crescut, atingând 84,4% în noiembrie, după ce Erdoğan a ordonat băncii sale centrale să reducă costurile împrumuturilor şi să stimuleze economia cu credit ieftin după două decenii la putere. Erdogan susţine o viziune neortodoxă conform căreia ratele mari ale dobânzilor alimentează inflaţia.

Cu toate acestea, reducerea ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere a subminat lira, care şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare de când banca centrală a început să reducă ratele în septembrie anul trecut.

Erdogan a spus că eforturile sale de a extinde economia de 800 de miliarde de dolari au dat rezultate. „Am obţinut cele mai tangibile rezultate ale eforturilor noastre de creştere prin investiţii, locuri de muncă, producţie şi exporturi”, a spus el.

Pe măsură ce creşterea preţurilor a făcut chiar şi bunurile de bază, cum ar fi alimentele şi combustibilul, să se scumpească, dezaprobarea faţă de guvern a crescut, sondajele de opinie arătând sprijinul pentru partidul de guvernământ la minime istorice.

Creşterea salariilor, împreună cu creşterea cheltuielilor fiscale, ar putea ajuta la îmbunătăţirea şanselor electorale ale partidului de guvernământ, spun analiştii. Guvernul şi-a revizuit în septembrie deficitul bugetar de la sfârşitul anului la 461,2 miliarde de lire turceşti, sau aproximativ 3% din produsul intern brut, după ce a demonstrat un buget aproximativ echilibrat în primele trei trimestre ale anului 2022.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare urmează să aibă loc în iunie, deşi analiştii politici au spus că Erdoğan le-ar putea amâna cu o lună sau două pentru a valorifica măsurile de stimulare înainte ca impactul acestora să scadă în faţa inflaţiei persistente.
„Guvernul consideră că această creştere a salariilor este o îmbunătăţire serioasă şi este dispus să meargă chiar şi mai departe” înainte de alegeri, a declarat Ceyhun Elgin, profesor de economie la Universitatea Boğaziçi din Istanbul.

„Cu toate acestea, în acest mediu inflaţionist ridicat, efectul pozitiv pentru lucrători se va disipa, din păcate, în trei sau patru luni. De asemenea, va afecta industria turcă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special pe exportatori”, a spus el.

Guvernatorul băncii centrale a Turciei prognozează o inflaţie de 65% la sfârşitul anului, în timp ce majoritatea economiştilor spun că aceasta cifră va fi depăşită.

La ultima sa întâlnire de politică monetară de joi, banca centrală a lăsat ratele neschimbate la 9%, aşa cum era de aşteptat. Reducerile ratelor dobânzilor la sfârşitul anului 2021 şi din nou în această toamnă au redus benchmark-ul cu 10 puncte procentuale cumulate, iar Turcia oferă acum investitorilor cele mai scăzute rate reale ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate pentru inflaţie, de -75%.

#salariu #Erdogan #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.