Sultanul Erdogan încearcă să ţină economia Turciei sub control şi creşte salariul. Inflaţia record mănâncă câştigurile 

26 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Ajutorul pentru muncitori vine în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru un scrutin de alegeri complicate anul viitor, scrie Financial Times.

Preşedintele Turciei a majorat drastic salariul minim al ţării pentru a reduce costul vieţii pentru lucrătorii care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Creşterea are loc înaintea alegerilor de anul viitor, în care preşedintele, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu cea mai grea bătălie de până acum pentru a păstra puterea.
Salariul minim al Turciei ar urma să fie de 8.500 de lire turceşti, sau 455 de dolari pe lună, în 2023, a spus Erdogan într-o declaraţie televizată, joi. Cifra este dublă faţă de rata de la începutul anului 2022 şi cu 55% mai mare decât creşterea din iulie. El a semnalat, de asemenea, că o altă creştere ar putea fi pregătită în următoarele luni.

„Dacă vedem o situaţie neaşteptată, nu vom ezita să facem o ajustare intermediară, aşa cum am făcut anul trecut. Ca guvern care a crescut veniturile şi bunăstarea lucrătorilor noştri, nu vom permite ca drepturile nimănui să fie pierdute. Suntem aici pentru naţiunea noastră”, a spus Erdogan.

Inflaţia din Turcia a crescut, atingând 84,4% în noiembrie, după ce Erdoğan a ordonat băncii sale centrale să reducă costurile împrumuturilor şi să stimuleze economia cu credit ieftin după două decenii la putere. Erdogan susţine o viziune neortodoxă conform căreia ratele mari ale dobânzilor alimentează inflaţia.

Cu toate acestea, reducerea ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere a subminat lira, care şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare de când banca centrală a început să reducă ratele în septembrie anul trecut.

Erdogan a spus că eforturile sale de a extinde economia de 800 de miliarde de dolari au dat rezultate. „Am obţinut cele mai tangibile rezultate ale eforturilor noastre de creştere prin investiţii, locuri de muncă, producţie şi exporturi”, a spus el.

Pe măsură ce creşterea preţurilor a făcut chiar şi bunurile de bază, cum ar fi alimentele şi combustibilul, să se scumpească, dezaprobarea faţă de guvern a crescut, sondajele de opinie arătând sprijinul pentru partidul de guvernământ la minime istorice.

Creşterea salariilor, împreună cu creşterea cheltuielilor fiscale, ar putea ajuta la îmbunătăţirea şanselor electorale ale partidului de guvernământ, spun analiştii. Guvernul şi-a revizuit în septembrie deficitul bugetar de la sfârşitul anului la 461,2 miliarde de lire turceşti, sau aproximativ 3% din produsul intern brut, după ce a demonstrat un buget aproximativ echilibrat în primele trei trimestre ale anului 2022.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare urmează să aibă loc în iunie, deşi analiştii politici au spus că Erdoğan le-ar putea amâna cu o lună sau două pentru a valorifica măsurile de stimulare înainte ca impactul acestora să scadă în faţa inflaţiei persistente.
„Guvernul consideră că această creştere a salariilor este o îmbunătăţire serioasă şi este dispus să meargă chiar şi mai departe” înainte de alegeri, a declarat Ceyhun Elgin, profesor de economie la Universitatea Boğaziçi din Istanbul.

„Cu toate acestea, în acest mediu inflaţionist ridicat, efectul pozitiv pentru lucrători se va disipa, din păcate, în trei sau patru luni. De asemenea, va afecta industria turcă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special pe exportatori”, a spus el.

Guvernatorul băncii centrale a Turciei prognozează o inflaţie de 65% la sfârşitul anului, în timp ce majoritatea economiştilor spun că aceasta cifră va fi depăşită.

La ultima sa întâlnire de politică monetară de joi, banca centrală a lăsat ratele neschimbate la 9%, aşa cum era de aşteptat. Reducerile ratelor dobânzilor la sfârşitul anului 2021 şi din nou în această toamnă au redus benchmark-ul cu 10 puncte procentuale cumulate, iar Turcia oferă acum investitorilor cele mai scăzute rate reale ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate pentru inflaţie, de -75%.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!