Sultanul Erdogan încearcă să ţină economia Turciei sub control şi creşte salariul. Inflaţia record mănâncă câştigurile 

26 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Ajutorul pentru muncitori vine în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru un scrutin de alegeri complicate anul viitor, scrie Financial Times.

Preşedintele Turciei a majorat drastic salariul minim al ţării pentru a reduce costul vieţii pentru lucrătorii care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Creşterea are loc înaintea alegerilor de anul viitor, în care preşedintele, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu cea mai grea bătălie de până acum pentru a păstra puterea.
Salariul minim al Turciei ar urma să fie de 8.500 de lire turceşti, sau 455 de dolari pe lună, în 2023, a spus Erdogan într-o declaraţie televizată, joi. Cifra este dublă faţă de rata de la începutul anului 2022 şi cu 55% mai mare decât creşterea din iulie. El a semnalat, de asemenea, că o altă creştere ar putea fi pregătită în următoarele luni.

„Dacă vedem o situaţie neaşteptată, nu vom ezita să facem o ajustare intermediară, aşa cum am făcut anul trecut. Ca guvern care a crescut veniturile şi bunăstarea lucrătorilor noştri, nu vom permite ca drepturile nimănui să fie pierdute. Suntem aici pentru naţiunea noastră”, a spus Erdogan.

Inflaţia din Turcia a crescut, atingând 84,4% în noiembrie, după ce Erdoğan a ordonat băncii sale centrale să reducă costurile împrumuturilor şi să stimuleze economia cu credit ieftin după două decenii la putere. Erdogan susţine o viziune neortodoxă conform căreia ratele mari ale dobânzilor alimentează inflaţia.

Cu toate acestea, reducerea ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere a subminat lira, care şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare de când banca centrală a început să reducă ratele în septembrie anul trecut.

Erdogan a spus că eforturile sale de a extinde economia de 800 de miliarde de dolari au dat rezultate. „Am obţinut cele mai tangibile rezultate ale eforturilor noastre de creştere prin investiţii, locuri de muncă, producţie şi exporturi”, a spus el.

Pe măsură ce creşterea preţurilor a făcut chiar şi bunurile de bază, cum ar fi alimentele şi combustibilul, să se scumpească, dezaprobarea faţă de guvern a crescut, sondajele de opinie arătând sprijinul pentru partidul de guvernământ la minime istorice.

Creşterea salariilor, împreună cu creşterea cheltuielilor fiscale, ar putea ajuta la îmbunătăţirea şanselor electorale ale partidului de guvernământ, spun analiştii. Guvernul şi-a revizuit în septembrie deficitul bugetar de la sfârşitul anului la 461,2 miliarde de lire turceşti, sau aproximativ 3% din produsul intern brut, după ce a demonstrat un buget aproximativ echilibrat în primele trei trimestre ale anului 2022.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare urmează să aibă loc în iunie, deşi analiştii politici au spus că Erdoğan le-ar putea amâna cu o lună sau două pentru a valorifica măsurile de stimulare înainte ca impactul acestora să scadă în faţa inflaţiei persistente.
„Guvernul consideră că această creştere a salariilor este o îmbunătăţire serioasă şi este dispus să meargă chiar şi mai departe” înainte de alegeri, a declarat Ceyhun Elgin, profesor de economie la Universitatea Boğaziçi din Istanbul.

„Cu toate acestea, în acest mediu inflaţionist ridicat, efectul pozitiv pentru lucrători se va disipa, din păcate, în trei sau patru luni. De asemenea, va afecta industria turcă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special pe exportatori”, a spus el.

Guvernatorul băncii centrale a Turciei prognozează o inflaţie de 65% la sfârşitul anului, în timp ce majoritatea economiştilor spun că aceasta cifră va fi depăşită.

La ultima sa întâlnire de politică monetară de joi, banca centrală a lăsat ratele neschimbate la 9%, aşa cum era de aşteptat. Reducerile ratelor dobânzilor la sfârşitul anului 2021 şi din nou în această toamnă au redus benchmark-ul cu 10 puncte procentuale cumulate, iar Turcia oferă acum investitorilor cele mai scăzute rate reale ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate pentru inflaţie, de -75%.

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!