Sultanul Erdogan încearcă să ţină economia Turciei sub control şi creşte salariul. Inflaţia record mănâncă câştigurile 

26 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Ajutorul pentru muncitori vine în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru un scrutin de alegeri complicate anul viitor, scrie Financial Times.

Preşedintele Turciei a majorat drastic salariul minim al ţării pentru a reduce costul vieţii pentru lucrătorii care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Creşterea are loc înaintea alegerilor de anul viitor, în care preşedintele, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu cea mai grea bătălie de până acum pentru a păstra puterea.
Salariul minim al Turciei ar urma să fie de 8.500 de lire turceşti, sau 455 de dolari pe lună, în 2023, a spus Erdogan într-o declaraţie televizată, joi. Cifra este dublă faţă de rata de la începutul anului 2022 şi cu 55% mai mare decât creşterea din iulie. El a semnalat, de asemenea, că o altă creştere ar putea fi pregătită în următoarele luni.

„Dacă vedem o situaţie neaşteptată, nu vom ezita să facem o ajustare intermediară, aşa cum am făcut anul trecut. Ca guvern care a crescut veniturile şi bunăstarea lucrătorilor noştri, nu vom permite ca drepturile nimănui să fie pierdute. Suntem aici pentru naţiunea noastră”, a spus Erdogan.

Inflaţia din Turcia a crescut, atingând 84,4% în noiembrie, după ce Erdoğan a ordonat băncii sale centrale să reducă costurile împrumuturilor şi să stimuleze economia cu credit ieftin după două decenii la putere. Erdogan susţine o viziune neortodoxă conform căreia ratele mari ale dobânzilor alimentează inflaţia.

Cu toate acestea, reducerea ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere a subminat lira, care şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare de când banca centrală a început să reducă ratele în septembrie anul trecut.

Erdogan a spus că eforturile sale de a extinde economia de 800 de miliarde de dolari au dat rezultate. „Am obţinut cele mai tangibile rezultate ale eforturilor noastre de creştere prin investiţii, locuri de muncă, producţie şi exporturi”, a spus el.

Pe măsură ce creşterea preţurilor a făcut chiar şi bunurile de bază, cum ar fi alimentele şi combustibilul, să se scumpească, dezaprobarea faţă de guvern a crescut, sondajele de opinie arătând sprijinul pentru partidul de guvernământ la minime istorice.

Creşterea salariilor, împreună cu creşterea cheltuielilor fiscale, ar putea ajuta la îmbunătăţirea şanselor electorale ale partidului de guvernământ, spun analiştii. Guvernul şi-a revizuit în septembrie deficitul bugetar de la sfârşitul anului la 461,2 miliarde de lire turceşti, sau aproximativ 3% din produsul intern brut, după ce a demonstrat un buget aproximativ echilibrat în primele trei trimestre ale anului 2022.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare urmează să aibă loc în iunie, deşi analiştii politici au spus că Erdoğan le-ar putea amâna cu o lună sau două pentru a valorifica măsurile de stimulare înainte ca impactul acestora să scadă în faţa inflaţiei persistente.
„Guvernul consideră că această creştere a salariilor este o îmbunătăţire serioasă şi este dispus să meargă chiar şi mai departe” înainte de alegeri, a declarat Ceyhun Elgin, profesor de economie la Universitatea Boğaziçi din Istanbul.

„Cu toate acestea, în acest mediu inflaţionist ridicat, efectul pozitiv pentru lucrători se va disipa, din păcate, în trei sau patru luni. De asemenea, va afecta industria turcă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special pe exportatori”, a spus el.

Guvernatorul băncii centrale a Turciei prognozează o inflaţie de 65% la sfârşitul anului, în timp ce majoritatea economiştilor spun că aceasta cifră va fi depăşită.

La ultima sa întâlnire de politică monetară de joi, banca centrală a lăsat ratele neschimbate la 9%, aşa cum era de aşteptat. Reducerile ratelor dobânzilor la sfârşitul anului 2021 şi din nou în această toamnă au redus benchmark-ul cu 10 puncte procentuale cumulate, iar Turcia oferă acum investitorilor cele mai scăzute rate reale ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate pentru inflaţie, de -75%.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!