Suma cerută de Ucraina Uniunii Europene ca ajutor financiar pentru 2024. Reacția UE: ”Este prea devreme”

Ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis sâmbătă omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n.red) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor, ajutor care anul acesta şi în 2022 a fost finanţat prin emitere de datorie comună în cadrul UE.

„Dacă voinţa politică este aici, vom fi capabili să pregătim următorul pachet de ajutor. Dar este prea devreme să vorbim despre sume exacte (pentru 2024), pentru că încă suntem în prima jumătate a anului şi situaţia este incertă în contextul războiului”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează la 40 de miliarde de dolari nevoia de asistenţă financiară a Ucrainei pentru 2023-2024 dacă războiul se termină la jumătatea anului viitor, în timp ce finanţarea reconstrucţiei acestei ţări ar necesita, conform Băncii Mondiale, 411 miliarde de dolari, dublul PIB-ului anual al Ucrainei de dinainte de război.

Cât despre folosirea în acest ultim scop a activelor Rusiei îngheţate în ţările occidentale, aşa cum cere Kievul, Dombrovskis a amintit că Comisia Europeană examinează în prezent dacă acest lucru ar putea fi posibil din punct de vedere legal şi modalităţile de implementare, şi a solicitat ca statele UE să informeze Bruxellesul cu privire la activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei. „Conform dreptului internaţional, există o obligaţie a statului agresor să plătească pagubele”, a mai spus Dombrovskis.

În urma acestor sancţiuni, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.