Suma fabuloasă pe care o va încasa Natalia Gavrilița în noua funcție la BNM

Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne au fost numiți în ședința de ieri a Parlamentului în funcția de Membri ai Consiliului de Supraveghere BNM. Aceștia vor intra în funcție din data de 31 iulie 2023.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere.

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Membrii Consiliul de Supraveghere numiți de Parlament nu sunt salariați. Aceștia au indemnizație care este echivalentă cu 50% din salariul guvernatorului BNM. Respectiv, fostul premier Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne vor ridica în medie o indemnizație de 1 milion de lei anual.

Potrivit legislației, noii membri trebuie să renunțe la orice afiliere politică. Or, Natalia Gavrilița va trebuie să renunțe la PAS, partidul din care face parte.

Foștii membri din Consiliul de Supraveghere, Dumitru Ursu și Valeriu Iașan a încasat în 2022 câte 1,12 milioane de lei și 908,2 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.