Suma fabuloasă pe care o va încasa Natalia Gavrilița în noua funcție la BNM

Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne au fost numiți în ședința de ieri a Parlamentului în funcția de Membri ai Consiliului de Supraveghere BNM. Aceștia vor intra în funcție din data de 31 iulie 2023.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere.

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Membrii Consiliul de Supraveghere numiți de Parlament nu sunt salariați. Aceștia au indemnizație care este echivalentă cu 50% din salariul guvernatorului BNM. Respectiv, fostul premier Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne vor ridica în medie o indemnizație de 1 milion de lei anual.

Potrivit legislației, noii membri trebuie să renunțe la orice afiliere politică. Or, Natalia Gavrilița va trebuie să renunțe la PAS, partidul din care face parte.

Foștii membri din Consiliul de Supraveghere, Dumitru Ursu și Valeriu Iașan a încasat în 2022 câte 1,12 milioane de lei și 908,2 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.