Sume record pentru cheltuieli militare. Ce buget a alocat Germania pentru armată în 2022

Se pare că războiul din Ucraina dă se gândit autorităților din Germania. Țara intenționează să aloce sume record pentru armată chiar pentru 2022. Un proiect de buget în acest sens urmează să fie prezentat luni, care, ulterior va fi dezbătut în Parlament în zilele următoare.

Astfel, proiectul prevede pentru anul 2022 suma de 50 de miliarde de euro pentru cheltuielile militare. Conform unei surse guvernamentale, citate de AFP, suma reprezintă „un record”. Acestei sume i se adaugă un fond special de 100 de miliarde de euro constituit din 2022, care va fi utilizat pe parcursul mai multor ani.

Pentru comparație, în 2018, Germania a alocat doar 38,8 miliarde de euro, sume ce au crescut progresiv, ajungând la aproape 47 de miliarde de euro anul trecut.

Cancelarul Olaf Scholz a anunţat un buget excepţional de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei şi obiectivul de a depăşi 2% din PIB pentru forţele militare după invazia rusă din Ucraina, care a reprezentat un șoc pentru întreaga lume.

În plus, anunţul creşterii acestui buget, marcat de ani de sub-investiţii, a venit şi după doi ani de pandemie de coronavirus ce au necesitat un sprijin public important pentru economie.

Astfel, pentru 2022, guvernul de coaliţie dintre social-democraţi, ecologişti şi liberali mizează pe o datorie de 99,7 miliarde de euro – faţă de 215,4 miliarde în 2021 -, dar această sumă ar putea creşte în măsura în care Berlinul „lucrează în prezent la un program suplimentar menit să atenueze consecinţele economice ale războiului din Ucraina”, au indicat surse din Ministerul de Finanţe de la Berlin.

Acest plan ar putea presupune o scădere imediată a preţului la combustibil pentru automobilişti, care ar urma să fie compensat de stat, au afirmat în weekend media germane, citând surse guvernamentale, dar fără a preciza sume.

Guvernul german contează pe de altă parte pe o revenire la rigurozitate bugetară din 2023, cu un nivel de îndatorare de doar 7,5 miliarde euro.

#cheltuieli de război #2022 #buget #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.