Tancurile Leopard 2 și ocolișurile Germaniei

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, ar fi evitat miercuri să răspundă la o întrebare directă privind trimiterea către Ucraina a tancurilor Leopard 2 și a spus că trebuie evitat un război Rusia-NATO, relatează The Guardian.

„De ce ezitați cu privire la decizia de a permite trimiterea tancurilor Leopard 2 în Ucraina?”, a fost întrebat Scholz, moment în care cancelarul german a spus că Germania a fost printre cei mai mari susținători ai Ucrainei.

Scholz subliniază că, deși SUA au trimis mai mult sprijin militar, au un buget de apărare mult mai mare.

Am decis foarte devreme în război să ne schimbăm strategiile politice, nu doar sprijinind Ucraina cu ajutor umanitar, ci cu multe arme.

Vom continua să oferim sprijin atâta timp cât va fi nevoie.

Artileria care vine din Germania și lansatorul său rachete multiple sunt foarte eficiente pentru ca Ucraina să își apere suveranitatea.
Ucraina se poate baza pe sprijinul nostru, dar trebuie să se evite ca acesta să devină un război între Rusia și NATO.

Șeful NATO recunoaște că Ucraina are nevoie de arme mai sofisticate

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Ucraina are nevoie de o „creștere semnificativă” a armelor într-un moment crucial al invaziei Rusiei, iar un astfel de sprijin este singura cale către o soluție pașnică negociată, relatează Reuters.
„Acesta este un moment crucial în război și este necesară o creștere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Dacă vrem o soluție pașnică și negociată mâine, trebuie să oferim mai multe arme astăzi”.

Întrebat la Davos despre problema tancurilor Leopard de fabricație germană – care ar necesita aprobarea Berlinului înainte de a fi exportate din Polonia sau Finlanda – Stoltenberg a spus că există un „dialog constant” între aliați. El a subliniat că Germania a oferit deja ajutor Ucrainei, dar a recunoscut necesitatea ca membrii NATO să furnizeze armament mai sofisticat, potrivit CNN.

Liderii apărării din aproximativ 50 de țări și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor ține discuții vineri la baza aeriană Ramstein din Germania, cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri de când forțele ruse au intrat în Ucraina în urmă cu aproape 11 luni.

Se așteaptă ca discuțiile de la Ramstein să se concentreze nu pe ceea ce vor oferi Statele Unite, ci pe dacă Germania își va anula opoziția față de trimiterea tancurilor de luptă Leopard în Ucraina sau cel puțin va aproba transferul acestora din țările aliate.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat miercuri că a avut „semnale foarte bune și pozitive” cu privire la potențialele anunțuri privind livrările de arme în timpul întâlnirii de vineri a aliaților occidentali ai Ucrainei în Germania, relatează AFP.

„Să vedem ce se va întâmpla peste două zile”, a spus fostul boxer. „Sper că va fi foarte pozitiv pentru Ucraina. Neoficial, am semnale foarte bune și pozitive.”

Potrivit acestuia, „soldații ucraineni sunt foarte motivați, dar motivația nu este suficientă. Avem nevoie de arme moderne pentru a ne apăra solul”.

Cu privire la presiunea politică crescândă pentru Germania pentru a permite livrarea tancurilor Leopard, Klitschko a spus că acestea „ar fi de mare ajutor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leopard #Tancuri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.