Tancurile Leopard 2 și ocolișurile Germaniei

Șeful NATO recunoaște că Ucraina are nevoie de arme mai sofisticate

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Ucraina are nevoie de o „creștere semnificativă” a armelor într-un moment crucial al invaziei Rusiei, iar un astfel de sprijin este singura cale către o soluție pașnică negociată, relatează Reuters.
„Acesta este un moment crucial în război și este necesară o creștere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Dacă vrem o soluție pașnică și negociată mâine, trebuie să oferim mai multe arme astăzi”.

Întrebat la Davos despre problema tancurilor Leopard de fabricație germană – care ar necesita aprobarea Berlinului înainte de a fi exportate din Polonia sau Finlanda – Stoltenberg a spus că există un „dialog constant” între aliați. El a subliniat că Germania a oferit deja ajutor Ucrainei, dar a recunoscut necesitatea ca membrii NATO să furnizeze armament mai sofisticat, potrivit CNN.

Liderii apărării din aproximativ 50 de țări și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor ține discuții vineri la baza aeriană Ramstein din Germania, cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri de când forțele ruse au intrat în Ucraina în urmă cu aproape 11 luni.

Se așteaptă ca discuțiile de la Ramstein să se concentreze nu pe ceea ce vor oferi Statele Unite, ci pe dacă Germania își va anula opoziția față de trimiterea tancurilor de luptă Leopard în Ucraina sau cel puțin va aproba transferul acestora din țările aliate.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat miercuri că a avut „semnale foarte bune și pozitive” cu privire la potențialele anunțuri privind livrările de arme în timpul întâlnirii de vineri a aliaților occidentali ai Ucrainei în Germania, relatează AFP.

„Să vedem ce se va întâmpla peste două zile”, a spus fostul boxer. „Sper că va fi foarte pozitiv pentru Ucraina. Neoficial, am semnale foarte bune și pozitive.”

Potrivit acestuia, „soldații ucraineni sunt foarte motivați, dar motivația nu este suficientă. Avem nevoie de arme moderne pentru a ne apăra solul”.

Cu privire la presiunea politică crescândă pentru Germania pentru a permite livrarea tancurilor Leopard, Klitschko a spus că acestea „ar fi de mare ajutor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.