Țara accidentelor! 83,5% din despăgubirile achitate în anul 2023 au fost pentru polițele RCA

Pe parcursul anului 2023, societățile de asigurare au raportat despăgubiri brute plătite în sumă de 1 miliard de lei, cu 101,1 milioane lei sau 11,1 la sută mai mult decât despăgubirile achitate pe parcursul anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul despăgubirilor brute pentru asigurări generale, cele mai mari ponderi le dețin clasele Asigurările obligatorii de răspundere civilă auto și Asigurările de vehicule terestre, altele decât cele feroviare (CASCO), care cuprind peste 83,5% din despăgubirile achitate în anul 2023.

Dauna medie pentru asigurările RCA internă în anul 2023 a fost de 18 682 lei/unitate, cu 2 020 lei/unitate sau 12,2 la sută mai mult decât în anul 2022. Pentru asigurările Carte Verde, dauna medie a fost de 74 424 lei/unitate, cu 5 074 lei/unitate sau 7,3 la sută mai mult decât în anul 2022.

Pe parcursul anului 2023, societățile de asigurare au subscris prime brute în valoare de 2,9 miliarde de lei lei, cu 18,8 la sută mai mult decât primele brute subscrise în anul precedent.

Prima medie pentru asigurările de RCA internă în anul 2023 a fost de 1 378 lei/unitate, cu 373 lei/unitate sau 37,11 la sută mai mult decât în anul 2022. Pentru asigurările Carte Verde, prima medie a fost de 1 124 lei/unitate, cu 71 lei/unitate sau 5,9 la sută mai puțin decât în anul 2022.

Cele mai mari ponderi le-au deținut clasele Asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (care cuprinde RCA internă, Carte Verde, Carnet TIR, Carnet CMR) și Asigurările de vehicule terestre, altele decât cele feroviare (CASCO), cumulând peste 74 la sută din piață. Celelalte clase de asigurări au înregistrat prime brute subscrise mai puțin de 200 milioane lei sau 7,1 la sută fiecare.

La nivelul întregii piețe de asigurări, rezultatul net al activității în anul 2023 a fost unul pozitiv, profitul net înregistrat fiind de 313,9 milioane lei, cu 211,2 milioane lei sau 205,7 la sută mai mult decât în anul 2022. Creșterea profitului net s-a datorat creșterii semnificative a venitului net din investiții, care a constituit 165,9 milioane lei la sfârșitul anului 2023, cu 140,5 milioane lei mai mult decât în anul 2022. Venitul net din investiții corespunde cu 47,1 la sută din profitul înregistrat în sector până la impozitare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polite #prime #asigurări #accident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.