Țara care transformă măslinele în combustibil pentru a încălzi casele! Este mult mai accesibil și ecologic

Oamenii dintr-o localitate din Siria au găsit o modalitate ecologică de a produce combustibil.

Combustibilul obținut din deșeuri de măsline este folosit pentru a încălzi casele în timpul iernii într-un oraș numit Armanaz, în partea de nord-vest a provinciei siriene Idlib, scrie euronews.com

Cunoscute sub numele de „birin”, deșeurile provin din semințele de măsline rămase în urma procesului de fabricare a uleiului de măsline. În timpul producerii uleiului de măsline, cantități mari de borhot (reziduuri de pulpă) nu sunt folosite, așa că acestea sunt presate cu ajutorul unui utilaj special și uscate la soare.

Deșeurile uscate sunt apoi transformate în peleți cilindrici care acționează ca un combustibil din biomasă. Astfel, procesul nu numai că este ecologic, dar este și gratuit.

„Motorina este acum prea scumpă pentru ca oamenii să o cumpere, așa că alternativa este să folosească „birin”, spune Abu Saeed, supraveghetor la fabrică.

Există mulți măslini în Siria?

Deși ne putem gândi la măsline ca fiind grecești, acestea sunt de fapt originare din Siria.

Siria este patria natală a măslinului, unde acesta este cultivat de mii de ani ca sursă importantă de hrană. Pădurile de măslini sunt extrem de dese și abundente, iar copacii ajung să fie destul de bătrâni – unii trăiesc peste 1.000 de ani și continuă să dea roade până la adânci bătrâneți.

Se pare că arborii s-au răspândit din Siria, Palestina și Iran în Grecia și în restul bazinului mediteranean în urmă cu 6.000 de ani.

În ultimele câteva sute de ani, măslinul s-a răspândit în America de Nord și de Sud, în Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

#siria #accesibil #ecologic #Energie #combustibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.