Țara care transformă măslinele în combustibil pentru a încălzi casele! Este mult mai accesibil și ecologic

Oamenii dintr-o localitate din Siria au găsit o modalitate ecologică de a produce combustibil.

Combustibilul obținut din deșeuri de măsline este folosit pentru a încălzi casele în timpul iernii într-un oraș numit Armanaz, în partea de nord-vest a provinciei siriene Idlib, scrie euronews.com

Cunoscute sub numele de „birin”, deșeurile provin din semințele de măsline rămase în urma procesului de fabricare a uleiului de măsline. În timpul producerii uleiului de măsline, cantități mari de borhot (reziduuri de pulpă) nu sunt folosite, așa că acestea sunt presate cu ajutorul unui utilaj special și uscate la soare.

Deșeurile uscate sunt apoi transformate în peleți cilindrici care acționează ca un combustibil din biomasă. Astfel, procesul nu numai că este ecologic, dar este și gratuit.

„Motorina este acum prea scumpă pentru ca oamenii să o cumpere, așa că alternativa este să folosească „birin”, spune Abu Saeed, supraveghetor la fabrică.

Există mulți măslini în Siria?

Deși ne putem gândi la măsline ca fiind grecești, acestea sunt de fapt originare din Siria.

Siria este patria natală a măslinului, unde acesta este cultivat de mii de ani ca sursă importantă de hrană. Pădurile de măslini sunt extrem de dese și abundente, iar copacii ajung să fie destul de bătrâni – unii trăiesc peste 1.000 de ani și continuă să dea roade până la adânci bătrâneți.

Se pare că arborii s-au răspândit din Siria, Palestina și Iran în Grecia și în restul bazinului mediteranean în urmă cu 6.000 de ani.

În ultimele câteva sute de ani, măslinul s-a răspândit în America de Nord și de Sud, în Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

#siria #accesibil #ecologic #Energie #combustibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.