Țara care transformă măslinele în combustibil pentru a încălzi casele! Este mult mai accesibil și ecologic

16 Nov. 2021, 08:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Nov. 2021, 08:35 // Actual //  MD Bani

Oamenii dintr-o localitate din Siria au găsit o modalitate ecologică de a produce combustibil.

Combustibilul obținut din deșeuri de măsline este folosit pentru a încălzi casele în timpul iernii într-un oraș numit Armanaz, în partea de nord-vest a provinciei siriene Idlib, scrie euronews.com

Cunoscute sub numele de „birin”, deșeurile provin din semințele de măsline rămase în urma procesului de fabricare a uleiului de măsline. În timpul producerii uleiului de măsline, cantități mari de borhot (reziduuri de pulpă) nu sunt folosite, așa că acestea sunt presate cu ajutorul unui utilaj special și uscate la soare.

Deșeurile uscate sunt apoi transformate în peleți cilindrici care acționează ca un combustibil din biomasă. Astfel, procesul nu numai că este ecologic, dar este și gratuit.

„Motorina este acum prea scumpă pentru ca oamenii să o cumpere, așa că alternativa este să folosească „birin”, spune Abu Saeed, supraveghetor la fabrică.

Există mulți măslini în Siria?

Deși ne putem gândi la măsline ca fiind grecești, acestea sunt de fapt originare din Siria.

Siria este patria natală a măslinului, unde acesta este cultivat de mii de ani ca sursă importantă de hrană. Pădurile de măslini sunt extrem de dese și abundente, iar copacii ajung să fie destul de bătrâni – unii trăiesc peste 1.000 de ani și continuă să dea roade până la adânci bătrâneți.

Se pare că arborii s-au răspândit din Siria, Palestina și Iran în Grecia și în restul bazinului mediteranean în urmă cu 6.000 de ani.

În ultimele câteva sute de ani, măslinul s-a răspândit în America de Nord și de Sud, în Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.