Țara care transformă măslinele în combustibil pentru a încălzi casele! Este mult mai accesibil și ecologic

Oamenii dintr-o localitate din Siria au găsit o modalitate ecologică de a produce combustibil.

Combustibilul obținut din deșeuri de măsline este folosit pentru a încălzi casele în timpul iernii într-un oraș numit Armanaz, în partea de nord-vest a provinciei siriene Idlib, scrie euronews.com

Cunoscute sub numele de „birin”, deșeurile provin din semințele de măsline rămase în urma procesului de fabricare a uleiului de măsline. În timpul producerii uleiului de măsline, cantități mari de borhot (reziduuri de pulpă) nu sunt folosite, așa că acestea sunt presate cu ajutorul unui utilaj special și uscate la soare.

Deșeurile uscate sunt apoi transformate în peleți cilindrici care acționează ca un combustibil din biomasă. Astfel, procesul nu numai că este ecologic, dar este și gratuit.

„Motorina este acum prea scumpă pentru ca oamenii să o cumpere, așa că alternativa este să folosească „birin”, spune Abu Saeed, supraveghetor la fabrică.

Există mulți măslini în Siria?

Deși ne putem gândi la măsline ca fiind grecești, acestea sunt de fapt originare din Siria.

Siria este patria natală a măslinului, unde acesta este cultivat de mii de ani ca sursă importantă de hrană. Pădurile de măslini sunt extrem de dese și abundente, iar copacii ajung să fie destul de bătrâni – unii trăiesc peste 1.000 de ani și continuă să dea roade până la adânci bătrâneți.

Se pare că arborii s-au răspândit din Siria, Palestina și Iran în Grecia și în restul bazinului mediteranean în urmă cu 6.000 de ani.

În ultimele câteva sute de ani, măslinul s-a răspândit în America de Nord și de Sud, în Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

#siria #accesibil #ecologic #Energie #combustibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.