Țara din Europa în care transportul public este gratuit, dar oamenii nu renunță la mașina personală

În pofida investiţiilor şi gratuităţii introduse în urmă cu trei ani, transportul public are dificultăţi în a concura cu maşina personală în Luxemburg, informează AFP. Aceasta este prima țară din Europa în care transportul public este gratuit.

În 2021, Luxemburg, o țară mică cu 650.000 de locuitori, afişa a doua cea mai ridicată rată de motorizare din UE, cu 681 de automobile particulare la 1.000 de locuitori, potrivit datelor Eurostat. În rândul celor 27 de state membre UE doar Polonia are o rată de motorizare mai mare, 687 de automobile particulare la 1.000 de locuitori.

Ministrul pentru Mobilitate din Luxemburg, François Bausch, spune că Guvernul investeşte anual 800 de milioane de euro în transportul public. Ţara deţine un record european în domeniul investiţiilor în reţeaua de tramvai, cu 500 de euro pe persoană investiţii pe an în „extinderea şi îmbunătăţirea calităţii reţelei”, subliniază ministrul.

Gara centrală renovată, funicular ultramodern, benzi dedicate pentru autobuze şi tramvaie, în capitala Luxemburgului progresele în domeniul transportului public sunt salutate de utilizatori care subliniază şi beneficiile oferite de gratuitate. O măsură inedită în Europa, unde până acum nicio ţară nu a introdus gratuitatea transportului public pe întreg teritoriul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Un astfel de comportament pare însă a fi unul minoritar, dacă te uiţi la ambuteiajele care persistă la orele de vârf pe marile bulevarde din Luxemburg.

Explicaţia are legătură cu o particularitate a Luxemburgului, care atrage zilnic pe teritoriul său 220.000 de muncitori transfrontalieri, care reprezintă aproape jumătate din numărul total de angajaţi. Aceşti muncitori transfrontalieri, veniţi în principal din Franţa şi Belgia, nu beneficiază de gratuitatea transportului public pentru călătoriile pe care le fac din ţara de rezidenţă. Asta este un factor care împiedică renunţarea la maşina personală.

#mașina personala #gratuit #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie