Ţara din UE unde milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. Criza ameninţă cel mai mare fond de pensii

06 Oct. 2023, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2023, 16:19 // Actual //  bani.md

Cel mai mare fond de pensii din Suedia s-a despărţit săptămâna aceasta de preşedinta Ingrid Bonde, la şase luni după ce Alecta a suferit pierderi de 2 miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate legate de prăbuşirea Silicon Valley Bank din SUA, scrie Bloomberg.

Plecarea lui Bonde, în vârstă de 63 de ani, se adaugă la lista tot mai mare de directori care au părăsit firma cu sediul la Stockholm în urma prăbuşirii. În ultimele luni, fondul a numit un nou director executiv, un nou director de investiţii şi un nou şef al gestionării portofoliilor de acţiuni.

Cu toate acestea, Alecta, căreia i s-a încredinţat sarcina de a supraveghea şi gestiona 101 miliarde de dolari din economiile pentru pensie ale unui sfert din populaţia suedeză, va avea nevoie de mai mult decât de o nouă listă de directori pentru a evita o nouă criză iminentă. La aceste probleme se adaugă şi criza imobiliară prin care trece ţara nordică şi participaţia pe care fondul de pensii o deţine în cadrul unui important jucător din imobiliare, care pe fondul creşterii ratei dobânzii începe să se clatine şi să adauge şi mai multă presiune în problema real-estate-ului suedez.

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, care a dat peste cap strategia de selecţie de acţiuni a Alecta în SUA, exercită acum o presiune intensă asupra celei mai mari participaţii a fondului – un pariu de 4,5 de miliarde de dolari pe un landlord suedez puternic îndatorat numit Heimstaden.

În contextul în care industria imobiliară europeană se clatină, Heimstaden Bostad se străduieşte în prezent să acopere un deficit de capital care, potrivit estimărilor analistului Swedbank Axel Andersson, ar putea ajunge până la 2,7 de miliarde de dolari, fără de care compania riscă să îşi piardă ratingul de credit de înaltă calitate – un instrument vital pentru proprietarii care se bazează pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi finanţa operaţiunile.

Andersson a declarat că partea Alecta din injecţia totală de capital ar putea fi de aproximativ 1 miliard de dolari.

În prezent, Heimstaden Bostad se află la două trepte deasupra ratingului junk, dar o retrogradare la BB+ sau mai jos ar avea efecte majore în întreaga industrie. Proprietarul de locuinţe deţine o datorie de aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni din sectorul imobiliar din Europa, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Alecta deţine o participaţie de 38% în Heimstaden Bostad, ceea ce o face cel mai mare co-acţionar alături de o companie de investiţii imobiliare deţinută de miliardarul norvegian Ivar Tollefsen. Cu toate acestea, pentru fondul de pensii, există o mare problemă care stă în calea planurilor de cheltuieli proiectate pentru investiţiile în active pe termen lung: acordul de acţionariat dezechilibrat pe care l-a semnat în 2013, conform căruia Alecta are doar statutul de partener junior în funcţionarea Heimstaden Bostad.

Contractul este înglodat în complexitate, dar îngrijorarea Alecta şi a altor acţionari minoritari, cum ar fi grupul suedez de asigurări Folksam, este că nu au un cuvânt suficient de puternic de spus în procesul decizional al proprietarului, deşi au contribuit cu 8 de miliarde de dolari din 2016.

În timp ce impactul deprecierilor imobiliare ale Heimstaden Bostad pare deocamdată uşor de gestionat – în parte pentru că o mare parte din activitatea Alecta se desfăşoară în cadrul planurilor de pensii  – se manifestă din nou furia cu privire la strategia imobiliară a fondului şi la lipsa percepută a controalelor de guvernanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În timp ce la Chișinău Termoelectrica solicită reducerea tarifelor, la Bălți situația este exact opusă. SA „CET-Nord” a cerut oficial Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor până la 2.359 lei/Gcal, față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal.

Solicitarea este conținută într-o adresare oficială transmisă ANRE, în care CET-Nord cere ajustarea prețului reglementat pentru anul 2026, invocând constrângeri metodologice și incertitudini legate de achiziția gazelor naturale.

Potrivit documentului, întreprinderea se află într-o situație atipică după ce, începând cu 1 aprilie 2026, nu va mai putea achiziționa gaze naturale la preț reglementat, iar procedurile de licitație inițiate pentru cumpărarea gazelor pe piață nu au dus, deocamdată, la semnarea unui contract ferm de furnizare. În lipsa unui preț contractual confirmat, CET-Nord afirmă că a fost nevoită să fundamenteze tariful pe baza prețului ultimei opțiuni aprobat de ANRE, aplicat ca soluție tranzitorie.

În anexele cererii se arată că tariful propus de 2.359 lei/Gcal include și componenta de corectare aferentă anului 2025, ceea ce explică diferența semnificativă față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal. Fără această componentă, veniturile reglementate ale întreprinderii ar fi insuficiente pentru acoperirea costurilor, susține CET-Nord.

Astfel, în timp ce consumatorii din capitală ar putea beneficia de facturi mai mici la încălzire, locuitorii municipiului Bălți riscă să plătească mai mult pentru aceeași gigacalorie, dacă ANRE va da curs solicitării CET-Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!