Ţara din UE unde milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. Criza ameninţă cel mai mare fond de pensii

06 Oct. 2023, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2023, 16:19 // Actual //  bani.md

Cel mai mare fond de pensii din Suedia s-a despărţit săptămâna aceasta de preşedinta Ingrid Bonde, la şase luni după ce Alecta a suferit pierderi de 2 miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate legate de prăbuşirea Silicon Valley Bank din SUA, scrie Bloomberg.

Plecarea lui Bonde, în vârstă de 63 de ani, se adaugă la lista tot mai mare de directori care au părăsit firma cu sediul la Stockholm în urma prăbuşirii. În ultimele luni, fondul a numit un nou director executiv, un nou director de investiţii şi un nou şef al gestionării portofoliilor de acţiuni.

Cu toate acestea, Alecta, căreia i s-a încredinţat sarcina de a supraveghea şi gestiona 101 miliarde de dolari din economiile pentru pensie ale unui sfert din populaţia suedeză, va avea nevoie de mai mult decât de o nouă listă de directori pentru a evita o nouă criză iminentă. La aceste probleme se adaugă şi criza imobiliară prin care trece ţara nordică şi participaţia pe care fondul de pensii o deţine în cadrul unui important jucător din imobiliare, care pe fondul creşterii ratei dobânzii începe să se clatine şi să adauge şi mai multă presiune în problema real-estate-ului suedez.

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, care a dat peste cap strategia de selecţie de acţiuni a Alecta în SUA, exercită acum o presiune intensă asupra celei mai mari participaţii a fondului – un pariu de 4,5 de miliarde de dolari pe un landlord suedez puternic îndatorat numit Heimstaden.

În contextul în care industria imobiliară europeană se clatină, Heimstaden Bostad se străduieşte în prezent să acopere un deficit de capital care, potrivit estimărilor analistului Swedbank Axel Andersson, ar putea ajunge până la 2,7 de miliarde de dolari, fără de care compania riscă să îşi piardă ratingul de credit de înaltă calitate – un instrument vital pentru proprietarii care se bazează pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi finanţa operaţiunile.

Andersson a declarat că partea Alecta din injecţia totală de capital ar putea fi de aproximativ 1 miliard de dolari.

În prezent, Heimstaden Bostad se află la două trepte deasupra ratingului junk, dar o retrogradare la BB+ sau mai jos ar avea efecte majore în întreaga industrie. Proprietarul de locuinţe deţine o datorie de aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni din sectorul imobiliar din Europa, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Alecta deţine o participaţie de 38% în Heimstaden Bostad, ceea ce o face cel mai mare co-acţionar alături de o companie de investiţii imobiliare deţinută de miliardarul norvegian Ivar Tollefsen. Cu toate acestea, pentru fondul de pensii, există o mare problemă care stă în calea planurilor de cheltuieli proiectate pentru investiţiile în active pe termen lung: acordul de acţionariat dezechilibrat pe care l-a semnat în 2013, conform căruia Alecta are doar statutul de partener junior în funcţionarea Heimstaden Bostad.

Contractul este înglodat în complexitate, dar îngrijorarea Alecta şi a altor acţionari minoritari, cum ar fi grupul suedez de asigurări Folksam, este că nu au un cuvânt suficient de puternic de spus în procesul decizional al proprietarului, deşi au contribuit cu 8 de miliarde de dolari din 2016.

În timp ce impactul deprecierilor imobiliare ale Heimstaden Bostad pare deocamdată uşor de gestionat – în parte pentru că o mare parte din activitatea Alecta se desfăşoară în cadrul planurilor de pensii  – se manifestă din nou furia cu privire la strategia imobiliară a fondului şi la lipsa percepută a controalelor de guvernanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 12:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 12:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!