Ţara din UE unde milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. Criza ameninţă cel mai mare fond de pensii

06 Oct. 2023, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2023, 16:19 // Actual //  bani.md

Cel mai mare fond de pensii din Suedia s-a despărţit săptămâna aceasta de preşedinta Ingrid Bonde, la şase luni după ce Alecta a suferit pierderi de 2 miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate legate de prăbuşirea Silicon Valley Bank din SUA, scrie Bloomberg.

Plecarea lui Bonde, în vârstă de 63 de ani, se adaugă la lista tot mai mare de directori care au părăsit firma cu sediul la Stockholm în urma prăbuşirii. În ultimele luni, fondul a numit un nou director executiv, un nou director de investiţii şi un nou şef al gestionării portofoliilor de acţiuni.

Cu toate acestea, Alecta, căreia i s-a încredinţat sarcina de a supraveghea şi gestiona 101 miliarde de dolari din economiile pentru pensie ale unui sfert din populaţia suedeză, va avea nevoie de mai mult decât de o nouă listă de directori pentru a evita o nouă criză iminentă. La aceste probleme se adaugă şi criza imobiliară prin care trece ţara nordică şi participaţia pe care fondul de pensii o deţine în cadrul unui important jucător din imobiliare, care pe fondul creşterii ratei dobânzii începe să se clatine şi să adauge şi mai multă presiune în problema real-estate-ului suedez.

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, care a dat peste cap strategia de selecţie de acţiuni a Alecta în SUA, exercită acum o presiune intensă asupra celei mai mari participaţii a fondului – un pariu de 4,5 de miliarde de dolari pe un landlord suedez puternic îndatorat numit Heimstaden.

În contextul în care industria imobiliară europeană se clatină, Heimstaden Bostad se străduieşte în prezent să acopere un deficit de capital care, potrivit estimărilor analistului Swedbank Axel Andersson, ar putea ajunge până la 2,7 de miliarde de dolari, fără de care compania riscă să îşi piardă ratingul de credit de înaltă calitate – un instrument vital pentru proprietarii care se bazează pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi finanţa operaţiunile.

Andersson a declarat că partea Alecta din injecţia totală de capital ar putea fi de aproximativ 1 miliard de dolari.

În prezent, Heimstaden Bostad se află la două trepte deasupra ratingului junk, dar o retrogradare la BB+ sau mai jos ar avea efecte majore în întreaga industrie. Proprietarul de locuinţe deţine o datorie de aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni din sectorul imobiliar din Europa, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Alecta deţine o participaţie de 38% în Heimstaden Bostad, ceea ce o face cel mai mare co-acţionar alături de o companie de investiţii imobiliare deţinută de miliardarul norvegian Ivar Tollefsen. Cu toate acestea, pentru fondul de pensii, există o mare problemă care stă în calea planurilor de cheltuieli proiectate pentru investiţiile în active pe termen lung: acordul de acţionariat dezechilibrat pe care l-a semnat în 2013, conform căruia Alecta are doar statutul de partener junior în funcţionarea Heimstaden Bostad.

Contractul este înglodat în complexitate, dar îngrijorarea Alecta şi a altor acţionari minoritari, cum ar fi grupul suedez de asigurări Folksam, este că nu au un cuvânt suficient de puternic de spus în procesul decizional al proprietarului, deşi au contribuit cu 8 de miliarde de dolari din 2016.

În timp ce impactul deprecierilor imobiliare ale Heimstaden Bostad pare deocamdată uşor de gestionat – în parte pentru că o mare parte din activitatea Alecta se desfăşoară în cadrul planurilor de pensii  – se manifestă din nou furia cu privire la strategia imobiliară a fondului şi la lipsa percepută a controalelor de guvernanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Feb. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!