Țara europeană în care au fost introduse restricții la vânzările de ouă, din cauza gripei aviare

O serie de lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie au început să introducă restricţii la achiziţiile de ouă, după ce livrările au fost perturbate de gripa aviară, transmite Reuters.

Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară, ceea ce afectează livrările de ouă şi provoacă îngrijorări cu privire la o criză de carne de curcan şi pui pentru masa de Crăciun.

Asda, al treilea mare lanţ de magazine alimentare după liderul Tesco şi Sainsbury’s, şi-a informat clienţii că vor putea cumpăra maxim două cutii de ouă, în timp ce Lidl a introdus o limită de trei cutii de ouă.

”Chiar dacă gripa aviară a perturbat livrările pentru anumite ferme, retailerii sunt experţi în a gestiona lanţurile de aprovizionare şi lucrează din greu să reducă impactul asupra consumatorilor”, a declarat Andrew Opie, director la British Retail Consortium, organismul care reprezintă supermarketurile din Marea Britanie. ”Unele magazine au introdus limite temporare cu privire la numărul de cutii pe care un client le poate achiziţiona, astfel încât să fie asigurată disponibilitatea pentru toată lumea”, a adăugat Opie.

Un purtător de cuvânt de la Sainsbury’s a confirmat că lanţul se confruntă cu unele dificultăţi în aprovizionarea cu ouă, dar a precizat că nu a introdus limite la achiziţii, ci a decis să îşi procure ouă din Italia.

Asociaţia Producătorilor de Ouă din Marea Britanie (BFREPA) a subliniat că un alt factor care limitează oferta este reprezentat de creşterea costurilor cu producţia de ouă, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
”Fermierii pierd practic bani pentru că preţul plătit în supermarketuri nu este transferat de-a lungul lanţului de aprovizionare până la fermieri. În aceste condiţii, o mare parte dintre producători pierd bani şi nu îşi mai permit să producă ouă”, a susţinut un purtător de cuvânt de la BFREPA.

Cu toate acestea, Christine Middlemiss, medicul veterinar şef al Regatului Unit, a minimizat ameninţarea la adresa mesei de Crăciun din partea gripei aviare. Middlemiss a precizat că anual în Marea Britanie sunt sacrificate aproximativ un miliard de păsări, în timp ce din cauza actualei epidemii de gripă aviară doar 2,3 milioane de păsări fie au murit sau au fost eutanasiate, ceea ce reprezintă un procent mic din producţia totală anuală.

#gripa #oua #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.