Țara europeană în care au fost introduse restricții la vânzările de ouă, din cauza gripei aviare

O serie de lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie au început să introducă restricţii la achiziţiile de ouă, după ce livrările au fost perturbate de gripa aviară, transmite Reuters.

Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară, ceea ce afectează livrările de ouă şi provoacă îngrijorări cu privire la o criză de carne de curcan şi pui pentru masa de Crăciun.

Asda, al treilea mare lanţ de magazine alimentare după liderul Tesco şi Sainsbury’s, şi-a informat clienţii că vor putea cumpăra maxim două cutii de ouă, în timp ce Lidl a introdus o limită de trei cutii de ouă.

”Chiar dacă gripa aviară a perturbat livrările pentru anumite ferme, retailerii sunt experţi în a gestiona lanţurile de aprovizionare şi lucrează din greu să reducă impactul asupra consumatorilor”, a declarat Andrew Opie, director la British Retail Consortium, organismul care reprezintă supermarketurile din Marea Britanie. ”Unele magazine au introdus limite temporare cu privire la numărul de cutii pe care un client le poate achiziţiona, astfel încât să fie asigurată disponibilitatea pentru toată lumea”, a adăugat Opie.

Un purtător de cuvânt de la Sainsbury’s a confirmat că lanţul se confruntă cu unele dificultăţi în aprovizionarea cu ouă, dar a precizat că nu a introdus limite la achiziţii, ci a decis să îşi procure ouă din Italia.

Asociaţia Producătorilor de Ouă din Marea Britanie (BFREPA) a subliniat că un alt factor care limitează oferta este reprezentat de creşterea costurilor cu producţia de ouă, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
”Fermierii pierd practic bani pentru că preţul plătit în supermarketuri nu este transferat de-a lungul lanţului de aprovizionare până la fermieri. În aceste condiţii, o mare parte dintre producători pierd bani şi nu îşi mai permit să producă ouă”, a susţinut un purtător de cuvânt de la BFREPA.

Cu toate acestea, Christine Middlemiss, medicul veterinar şef al Regatului Unit, a minimizat ameninţarea la adresa mesei de Crăciun din partea gripei aviare. Middlemiss a precizat că anual în Marea Britanie sunt sacrificate aproximativ un miliard de păsări, în timp ce din cauza actualei epidemii de gripă aviară doar 2,3 milioane de păsări fie au murit sau au fost eutanasiate, ceea ce reprezintă un procent mic din producţia totală anuală.

#gripa #oua #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.