Țara europeană în care benzinăriile Lukoil se închid rând pe rând

Lanțul finlandez de benzinării Teboil, deținut de compania rusă Lukoil, a anunțat miercuri că se pregătește să închidă toate stațiile de alimentare din Finlanda, după ce sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva Lukoil au blocat aprovizionarea cu carburanți. Compania a precizat că stațiile vor fi închise treptat, imediat ce stocurile se vor epuiza, scrie Reuters.

Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda — aproximativ o cincime din totalul celor 2.250 de stații din țară, potrivit unui raport din 2024 al industriei. În ciuda opririi operațiunilor Teboil, autoritățile finlandeze afirmă că aprovizionarea cu combustibil nu este pusă în pericol, întrucât Teboil nu rafinează carburanți la nivel local, ci distribuie în principal produse provenite de la rafinăria companiei Neste.

„Stocurile Finlandei nu sunt amenințate, iar clienții pot trece fără probleme la alți distribuitori”, a transmis Ministerul Economiei într-un răspuns pentru Reuters.

Sancțiunile impuse de Washington luna trecută, ca reacție la războiul declanșat de Moscova în Ucraina, au perturbat semnificativ activitatea internațională a Lukoil. În consecință, Teboil devine prima subsidiară internațională a Lukoil care își închide complet operațiunile din cauza restricțiilor americane.

În alte țări, efectele sancțiunilor sunt deja vizibile. Lukoil a declarat forță majoră la câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, după ce autoritățile locale au suspendat plățile în bani și țiței. Un contractor care lucra pentru companie în România a anulat planurile de foraj offshore, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil Neftochim Burgas.

Teboil nu a oferit un calendar exact al închiderilor, precizând doar că „stațiile se vor închide pe măsură ce stocurile se vor epuiza”. Compania nu a fost disponibilă pentru comentarii suplimentare.

În același timp, autoritatea finlandeză de supraveghere financiară a avertizat recent băncile și instituțiile financiare din Finlanda să manifeste precauție în relațiile cu Lukoil și cu firmele aflate direct sau indirect sub controlul acesteia.

În paralel, administrația SUA a aprobat potențialilor cumpărători permisiunea de a discuta cu Lukoil despre preluarea activelor sale non-rusești — inclusiv rețeaua Teboil, despre care compania finlandeză afirmase anterior că se așteaptă să fie vândută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.