Țara unde capeți 200 de euro de la Guvern ca să-ți repari telefonul sau laptopul. UE vrea să impună acest lucru

03 Mai 2023, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 12:51 // Actual //  bani.md

Peste o jumătate de milion de reparații ale produselor electronice și electrocasnice au fost subvenționate în Austria pentru a limita acumularea deșeurilor. Uniunea Europeană ar putea introduce în curând legea dreptului la reparație, pentru a face aceste dispozitive și aparate mai ușor de reparat decât de înlocuit.

Programul introdus de Guvern pentru repararea dispozitivelor electronice și a aparaturii electrocasnice are mare succes în Austria. De la lansarea acestei scheme de ajutor, în urmă cu un an, au fost folosite 560.000 de vouchere în valoare de 200 de euro fiecare, potrivit Ministerului Mediului, cu mult peste obiectivul propus.

Guvernul se aștepta la început să fie folosite 400.000 de tichete până la începutul anului 2026, relatează Euronews, citat de spotnews.ro.

Menit să reducă deșeurile electronice, programul acoperă jumătate din costul reparațiilor și se aplică unor produse predispuse la defecțiuni, precum smartphone-uri, laptopuri, espresoare de cafea și mașini de spălat vase. Oamenii pot face reparațiile într-unul dintre cele 3.500 de centre din toată țara.

Scheme similare ar putea fi introduse în mai multe țări din Uniunea Europeană, sub umbrela unei legi aflate în pregătire la nivelul blocului comunitar. Intitulată „dreptul la reparație”, aceasta urmărește să favorizeze reparația în detrimentul înlocuirii electronicelor.

Este nevoie de o legislație europeană în acest domeniu pentru că tehnologia aruncată la gunoi în loc să fie reparată generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri și 261 de milioane de tone de dioxid de carbon în Europa, potrivit Comisiei Europene.

Ce este dreptul la reparație

Normele de aplicare ale noii legi au fost propuse în martie, în cadrul programului de economie circulară din UE. Dacă va fi adoptată, propunerea legislativă va obliga companiile să le ofere consumatorilor dreptul de a-și repara dispozitivele și aparatura, în centrele producătorilor sau ale unor companii terțe.

Programul va reduce deșeurile, oferindu-le clienților dreptul de a solicita repararea în defavoarea înlocuirii produsului prin simplificarea accesului la reparație și ieftinirea acestui proces.

Un alt obiectiv al noii legi va fi combaterea „învechirii programate” – o practică comercială prin care bunurile devin inutilizabile după o anumită perioadă de timp, deoarece nu există nicio metodă de reparare. Producătorii ar putea fi încurajați să dezvolte mai multe produse și modele de afaceri sustenabile.

Cum se va aplica dreptul la reparație în UE:

În perioada de garanție, producătorii vor fi obligați să asigure servicii de depanare, dacă reparațiile nu sunt mai scumpe decât înlocuirea produselor.

În interval de 5-10 ani de la data fabricării, producătorii vor fi obligați să repare dispozitivele și aparatele defecte, la solicitarea și pe cheltuiala consumatorilor.

Producătorii vor fi obligați să ofere și informații despre modul în care pot fi reparate produsele, eliminându-se astfel monopolul asupra depanării. Acest lucru le va permite firmelor mici să participe la reparații, scăzând prețurile.

Ce măsuri au luat alte state

Unele țări au luat deja măsuri împotriva deșeurilor electronice. În 2021, Franța a obligat giganți tehnologici precum Apple şi Samsung să aplice un punctaj de reparare a produselor pe etichetele produselor, pentru a le permite consumatorilor să fie mai bine informați când iau decizia de cumpărare.

Și Marea Britanie a introdus în 2021 o lege pentru dreptul la reparație, pentru a limita aruncarea la gunoi a unor aparate precum televizoare, mașini de spălat vase și frigidere.

Legea îi obligă pe producători să furnizeze piese și să pună la dispoziția consumatorilor și a terțelor părți informații despre depanare timp de zece ani de la data vânzării dispozitivelor. Producătorilor li s-a acordat o perioadă de doi ani pentru a se conforma prevederilor legale.

Legea are însă o aplicabilitate limitată, întrucât nu vizează telefoanele mobile, laptopurile, cuptoarele cu microunde și multe alte gadgeturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!