Țările care cumpără discret țiței din Rusia. Piața mondială de energie, remodelată de război

China şi India cumpără ţiţei din Rusia, în timp ce Europa şi SUA se luptă să scape de dependenţa de energia rusească.

În timp ce majoritatea traderilor ocolesc ţiţeiul rusesc în urma invaziei Ucrainei, temându-se pentru propria reputaţie sau de impactul sancţiunilor, rafinăriile chineze cumpără discret ţiţei rusesc ieftin, scrie Bloomberg.

Spre deosebire de rafinăriile petroliere de stat din India, care au emis o serie de oferte pentru ţiţeiul rusesc, traderii spun că procesatorii de stat chinezi negociază în privat. Rafinăriile independente ale ţării acţionează în mod similar.

În schimb, două anunţuri de la finalul săptămânii trecute evidenţiază determinarea Europei şi Statelor Unite să limiteze dependenţa de energia rusească.

Statele Unite au anunţat că intenţionează să livreze cel puţin 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate către UE în acest an împreună cu alţi furnizori, iar Germania s-a angajat să scape aproape în întregime de dependenţa de gazele ruseşti până la mijlocul anului 2024, potrivit Financial Times.

Ministrul german al economiei Robert Habeck a anunţat că ţara sa poate fi independentă aproape complet de gazele ruseşti chiar de la începutul verii anului 2024. Germania vizează de asemenea să devină independentă de cărbunele rusesc până în toamnă şi să-şi înjumătăţească dependenţa de petrolul rusesc până la finalul acestei veri.

Angajamentul SUA nu specifică ce proporţie din volumele adiţionale de gaze va proveni direct din America sau din alte ţări, evidenţiind dificultatea de a creşte rapid capacitatea şi de a redirecţiona contractele de pe piaţa energiei, scrie digi24.ro.

Pe termen mai lung, odată ce UE îşi va fi dezvoltat infrastructura GNL pentru a aduce gaze americane, livrările ar putea veni mai direct din America. UE doreşte să-şi reducă dependenţa de energia rusească cât mai rapid posibil.

În Germania, ministrul economiei a declarat că de la invazia Ucrainei guvernul ţării sale şi-a redus dependenţa de importurile ruseşti de cărbune de la 50% la 25%, de gaze de la 55% la 40% şi de petrol de la 35% la 25%.

Potrivit JPMorgan, războiul din Ucraina este, alături de preţurile ridicate, unul din factorii care duc la distrugerea cererii de petrol la nivel mondial, notează Bloomberg.

Războiul din Ucraina, împreună cu sancţiunile împotriva Rusiei şi răspândirea omicron în China au un impact şi mai direct asupra cererii de petrol decât preţurile ridicate, potrivit băncii.

Aceasta şi-a redus estimarea privind cererea din T2 cu 1,1 milioane de barili pe zi şi perspectivele pentru ultimele trimestru cu 500.000 de barili. Revizuirile sunt concentrate în Europa, care rămâne epicentrul şocului geopolitic, arată aceasta.

#energia ruseasca #titei #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.