Țeapa care l-a costat funcția! Victor Parlicov rupe tăcerea

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu acordat lui Dorin Galben că demiterea sa nu a fost legată direct de controversata vizită la Gazprom. În opinia sa, acest subiect a fost folosit ca instrument pentru a alimenta tensiunile și a-i afecta imaginea publică.

„Decizia de a mă demite nu s-a luat în legătură cu plecarea la Gazprom. Eu cred că aceasta a fost doar un element informațional utilizat pentru a mai atâța spiritele și a mă discredita,” a afirmat Parlicov.

Întrebat dacă vizita la Gazprom a fost o capcană, fostul ministru a răspuns: „Eu cred că da. Cel puțin a fost utilizată”. Totuși, Parlicov a evitat să dezvăluie cine ar fi pus la cale această capcană, subliniind: „Nu știu, nu vreau acum să mă pronunț, dar eu văd că a fost operaționalizată, a fost utilizată în special în spațiul informațional pentru a încerca să mă discreditez”.

La începutul lunii decembrie 2024, premierul Dorin Recean a semnat deciziile de demitere a lui Victor Parlicov din funcția de ministru al Energiei, Sergiu Tofilat din Consiliul de Observatori al Moldovagaz și a lui Victor Bînzari din funcția de director al Energocom. Cei trei au fost acuzați de gestionarea proastă a crizei energetice.

#parlicov #Recean #minister #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.