Țeapa care l-a costat funcția! Victor Parlicov rupe tăcerea

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu acordat lui Dorin Galben că demiterea sa nu a fost legată direct de controversata vizită la Gazprom. În opinia sa, acest subiect a fost folosit ca instrument pentru a alimenta tensiunile și a-i afecta imaginea publică.

„Decizia de a mă demite nu s-a luat în legătură cu plecarea la Gazprom. Eu cred că aceasta a fost doar un element informațional utilizat pentru a mai atâța spiritele și a mă discredita,” a afirmat Parlicov.

Întrebat dacă vizita la Gazprom a fost o capcană, fostul ministru a răspuns: „Eu cred că da. Cel puțin a fost utilizată”. Totuși, Parlicov a evitat să dezvăluie cine ar fi pus la cale această capcană, subliniind: „Nu știu, nu vreau acum să mă pronunț, dar eu văd că a fost operaționalizată, a fost utilizată în special în spațiul informațional pentru a încerca să mă discreditez”.

La începutul lunii decembrie 2024, premierul Dorin Recean a semnat deciziile de demitere a lui Victor Parlicov din funcția de ministru al Energiei, Sergiu Tofilat din Consiliul de Observatori al Moldovagaz și a lui Victor Bînzari din funcția de director al Energocom. Cei trei au fost acuzați de gestionarea proastă a crizei energetice.

#parlicov #Recean #minister #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.