Tensiune printre marii evazioniști și politicienii culiocari! Spaima corupților din UE în vizită la Maia Sandu

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi vine într-o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie, potrivit informațiilor Delegației Uniunii Europene de la Chișinău.

Kovesi va avea mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernării, dar și cu președintele Maia Sandu.

În ianuarie 2021, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Bruxelles cu procurorul-șef a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Maia Sandu spunea atunci că vrea să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiției în Republica Moldova.

Printr-un acord comun din 16 octombrie 2019, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruţa Kovesi drept prima şefă a Parchetului European. Totodată, Consiliul Uniunii Europene, prin decizia din 27 iulie 2020, i-a numit pe primii procurori europeni ai Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a ocupat funcția de procuroră-șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România din 2013 până în 9 iulie 2018. Înainte de această funcție, Kovesi a fost procuroră la Sibiu și procuroră generală a României. La data numirii, în 2006, Kovesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.

Autorităile au declarat război corupților. Iar în data de 10 iulie la Procuratura Anticorupție a fost numită Veronica Drăgălin.

După înaintare, deputata PAS, Olesea Stamate și-a exprimat speranța că Drăgălin va face ordine la Procuratura Anticorupție și va avansa pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite.

Potrivit CV-ului, aceasta deține o vastă experiență în investigații internaționale, inclusiv pentru încălcarea legii privind corupția în străinătate (FCPA), solicitări conform tratatuluide asistență judiciară reciprocă (MLAT), și solicitări de la Interpol, precum și experiență în instanțe de judecată cu juriu și cu judecător, și procese de apel, inclusiv informare și argumentare orală înaintea Curții de Apel a Circuitului Nouă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kovesi #coruptie #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.